問題一覧
1
1. După Aristotel științele se clasifică astfel:
b. științe practice , d. științe teoretice
2
2. H. Spencer propune o clasificare a științelor ce ar cuprinde:
b. științe abstract-concrete , d. științe concrete , e. științe abstracte
3
3. Pentru a fi considerat știință, un domeniu al cunoașterii ar trebui să întrunească câteva condiții. Din lista de mai jos menționați care sunt acestea.
a. să dezvolte un sistem pedagogic de învățare-cunoaștere , b. obiect de studiu propriu , d. utilitate practică
4
4. Cunoașterea obiectelor lumii fizice se realizează prin actul:
b. observație
5
5. Cunoașterea ideilor se realizează prin:
d. limbaj
6
6. Septimiu Chelcea în “Metodologia cercetării sociologice” discută câteva principii ce ar trebui să ghideze cercetarea sociologică empirică. Identificați aceste principii:
b. principiul unității dintre cantitativ și calitativ , c. principiul unității dintre teoretic și empiric , d. principiul unității dintre comprehesiune și explicație , e. principiul unității dintre judecățile constatative și evaluative
7
7. Printre practicile metodologice obiective putem enumera:
a. pozitivismul , c. empirismul , e. analiza structurală
8
8. Practicile metodologice obiective au în comun următoarele idei:
a. dezvoltarea sociologiei după modelul științelor naturii , b. faptele și fenomenele sociale sunt considerate obiecte , d. cunoașterea trebuie să ia forma explicațiilor și predicțiilor
9
9. Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE.
b. organizată , c. creează o anumită mentalitate
10
10. Empirismul ca practică metodologică obiectivă are ca surse:
a. statistica, c. metodologia pozitivistă
11
11. Empirismul se concretizează ca practică metodologică în lucrările lui:
b. Paul Lazarsfeld
12
12. Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile IGNORANȚEI SAVANTE.
b. produce falsuri și pseudoștiință , d. creează snobism intelectual , e. caracter neorganizat, spontan
13
13. Indiferența etnometodologică presupune:
c. abținerea de la judecați de valoare asupra a ceea ce este exprimat
14
14. Monismul metodologic se definește prin:
a. unitatea metodei științei
15
15. Dualismul metodologic se definește ca:
b. autonomia metodologică a disciplinelor sociale
16
16. Care sunt planurile incluse în sfera cunoașterii?
a. cunoașterea realului , b. credința, c. miturile sociale , e. creația
17
17. Termeni sau expresii prin care poate fi caracterizat pozitivismul:
a. desfilosofare, c. caracterul neutral al cunoașterii sociologice , d. modelul științelor naturii
18
18. Principiile metodologice susținute de pozitivismul sociologic:
b. metodele, tehnicile, procedeele aplicate în științele naturii pot fi direct utilizate în sociologie , c. faptele, fenomenele sunt independente de teoria care-și propune să le descrie , e. cunoașterea sociologică are un caracter tehnic, tinde să conducă la o “inginerie socială”
19
19. Printre practicile metodologice “interpretative” putem enumera:
b. fenomenologia , d. etnometodologia , e. interacționismul simbolic
20
20. Dubletul conceptual emic-etic face referire la:
b. perspective de abordare a culturilor, societăților sau grupurilor sociale , c. perspectiva din interior și perspectiva din exterior , d. analiza evaluărilor indivizilor despre propria cultură și a opiniilor specialiștilor despre respectiva cultură
21
21. Relizarea unei scale de măsurare presupune:
a. operaționalizarea , b. cuantificarea , d. măsurarea socială
22
22. Printre scopurile activităților de cercetare științifică se pot enumera:
a. descoperirea adevărului , c. îmbunătățirea vieții și progresul social , e. apariția unor noi domenii de cunoaștere
23
23. Care dintre următoarele afirmații referitoare la analiza structurală sunt adevărate:
a. prin analiza structurală se marchează trecerea de la studiile comparative și istorisite la studiile analitice , b. analiza structurală introduce ordine explicativă într-un univers caracterizat, la suprafață, prin diversitate și inocență fenomenală , e. analiza structurală este formalistă în sensul că separa forma de conținut și conferă prioritate formei
24
24. Din punct de vedere metodologic cercetarea calitativă este:
a. comprehensivă , b. inductivă , e. recursivă
25
25. Metodele fundamentale de cercetare în sociologie sunt:
c. ancheta sociologică, sondajul de opinie, interviul, observația, experimentul și analiza documentelor
26
26. Metoda semnifică:
b. demersul pe care trebuie să îl realizeze cercetătorul pornind de la observarea faptelor, pentru a ajunge la cunoașterea esenței sau semnificației acestora și a legilor care guvernează producerea și evoluția lor , c. modalitatea generală, strategică de abordare a realității
27
27. Abordarea cantitativă este cea care implică:
a. tehnici structurale , b. operația de măsurare , c. operația de numărare
28
28. Instrumentul cu ajutorul căruia se realizează culegerea datelor de pe teren în cadrul anchetei sociologice este:
b. chestionarul
29
29. Eșantionarea în cercetarea socială, constă în:
c. extragerea, în condiții specificate, a unui număr de unități din universul cercetării
30
30. Determinarea mărimii unui eșantion se calculează printr-o formulă, în care se ține cont de:
d. mărimea populației, eroarea, pragul de probabilitate și dispersia
31
31. În privința chestionarului, eroarea de construcție a întrebărilor poate însemna:
a. neadecvarea sistemului de categorii, stabilitate ca variante de răspuns la conținutul întrebării , d. erori ce derivă dintr-o anumită ordine a variantelor de răspuns , e. utilizarea unui limbaj pretențios în formularea întrebărilor (neologisme)
32
32. Sondajele de opinie…
a. sunt centrate pe aspectul opinional al opiniei publice , b. sunt centrate pe probleme ce suscită un larg interes de public , c. sunt anchete sociologice cu un pronunțat caracter descriptiv , d. sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt , e. sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg într-o formă simplă
33
33. În funcție de conținutul lor, întrebările din chestionar se împart în:
e. întrebări factuale, de opinie, de motivație, de cunoștințe
34
34. Avantajele interviului individual ca metodă în sociologie, constau în:
a. faptul că pot fi observate și comportamentele non-verbale ale respondenților , c. flexibilitatea și posibilitatea de a obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare
35
35. În construirea ghidului de interviu și în realizarea practică a interviului pe teren, trebuie să se respecte anumite reguli printre care menționăm:
a. regula individualizării itemilor , b. regula preciziei și simplității maxime , c. regula duratei minime sau a duratei “optime” a interviului , d. evitarea întrebărilor lungi , e. evitarea cuvintelor cu dublu sens
36
36. În cadrul unui interviu de grup focalizat (focus grup), numărul optim de participanți la discuțiile de grup implică:
c. între 8 și 12 persoane
37
37. Întrebările din ghidul de focus grup trebuie să respecte următoarele specificații metodologice:
a. să fie relativ puține pentru ca fiecare participant să aibă timp suficient pentru a răspunde și pentru a face comentarii , b. să fie suficient de multe pentru a testa gradul de cunoaștere al subiecților cu privire la cat mai multe aspecte , c. numărul întrebărilor trebuie determinat prin raportare la timpul pe care îl avem la dispoziție și la nr. Participanților
38
38. Criteriile metodologice ce fundamentează metoda observației se referă la:
a. obiectul observării , b. tehnica de observare , d. poziția observatorului
39
39. Tehnicile de observare se deosebesc după modul în care se realizează înregistrarea datelor. Astfel, putem vorbi despre:
a. înregistrarea datelor în procesul observării de către analistul social sau de către un grup de observatori (înregistrare ÎN SITU): , d. implicarea observatorului în fluxul relațiilor și schimburilor de semnificații ca participant direct (înregistrarea POST FESTUM) , e. folosirea unor aparte de tip audio video sau audio-video pentru registrarea datelor
40
40. Rolurile analistului social în cazul observației se referă la:
b. ipostaza de participant, total implicat emoțional și comportamental în situații sociale și care post festum se manifestă ca cercetător, înregistrând date și informații , c. ipostaza de cercetător, exterior situațiilor sociale, care culege date cu ajutorul unui instrument special destinat înregistrării de observații , e. ipostaza de cercetător-participant, care este numai parțial implicat în situațiile sociale, în așa fel încât să poată produce și înregistra date sau informații
41
41. Observația structurată (cantitativă) constă în:
a. utilizarea unor tehnici de măsurarea în care se specifică modul de înregistrare a datelor repartizate pe categorii de codificare a manifestărilor sociale , d. eșantionarea momentelor de timp, a locurilor și persoanelor implicate în procesul observării , e. neimplicarea cercetătorului în domeniul în domeniul investigat, acesta fiind exterior
42
42. Experimentul este o metodă de cunoaștere (cercetare) a realității sociale:
a. care constă în modificarea intenționată a acestei realități, observarea ei în condiții speciale, create de cercetători, potrivit scopului cercetării , c. care permite cercetătorilor să testeze relații cauzuale , d. în cadrul căruia cercetătorii aleg de obicei un grup de subiecți, acționează într-o manieră asupra acestora într-o anumită manieră și observă efectul a ceea ce a fost făcut
43
43. Orice experiment presupune luarea în considerare a unor variabile:
a. variabile experimentale , b. variabile neexperimentale , c. variabile independente , d. variabile dependente
44
44. Post-testarea in cadrul experimentului înseamnă:
c. remăsurarea variabilei dependente după ce au fost expuși stimulului experimental
45
45. Analiza de conținut este o metodă de cercetare:
b. poate fi atât cantitativă cat și calitativă
46
46. Analiza informațiilor în cazul analizei de conținut, se referă la:
a. analiza frecvenței , b. analiza valenței , c. analiza intensității , d. analiza de contingență , e. analiza pe calculator, cu ajutorul unor softuri specializate
47
47. Metoda socio metrică presupune:
a. cunoașterea vieții afective a grupurilor , b. măsurarea relațiilor sociale “aici și acum” , c. centrarea pe “spontaneitate și creativitate”, d. analiza microstructurilor informale , e. procedee de ameliorare a relațiilor interpersonale nefuncționale sau indezirabile (sociodrama și psihodramă)
48
48. Biografie socială presupune tehnici de:
a. observație empirică , c. observație directă
49
49. Sociomatricea este:
d. un tabel
50
50. Testul sociometric este:
d. un test de măsurare a afinităților , e. un test de măsurare a indicelui sensibilității raționale
51
51. Scala Bogardus este:
c. o scală de măsurare a distanței sociale
52
52. Atomul social este:
a. un ansamblu de rețele tele , b. configurație afectiv-preferențială
53
53. Noțiunea de “Tele” în sociometrie desemnează:
e. un sentiment