記憶度
31問
76問
0問
0問
0問
アカウント登録して、解答結果を保存しよう
問題一覧
1
1. Conform teoriei psihanalitice a personalității:
eul controlează Sinele
2
2. Conform teoriei psihanalitice a personalității, clivajul este un mecanism de apărare ale Eului împotriva anxietate care constă în:
idei și sentimente contradictorii ținute în compartimente mentale separate și aplicate diferitelor persoane sau situații, ducând la rezultate inconsecvente.
3
3. Ideea că prin privarea copiilor de contactul cu mamele lor este inhibată dezvoltarea lor personală este una centrală pentru:
teoria atașamentului
4
4. Psihanalistul John Bowlby denumește situația,,când copilul simte că poate să-și asume riscuri pentru că este prezentată persoana care îl poate apăra":
bază de siguranță
5
5. Din perspectiva lui Erikson, criza psihosocială la adolescență constă în relația:
identitate versus confuzia rolului
6
6. Potrivit teoriei sistemelor, un sistem închis se caracterizează prin:
absența oricărui schimb cu exteriorul
7
7. Conform lui Pincus și Minahan, sistemele societale (unul dintre cele trei sisteme de ajutorare) pot fi exemplificate prin:
spitale, școli
8
8. Prin descrierea ,,indivizi pe care agentul de schimbare caută să-i schimbe pentru a-și atinge scopurile", Pincus și Minahan indică:
sistemul- țintă
9
9. ,,Toate grupurile ar trebuie sa coexiste, păstrând tradițiile culturale" explocă următoarea perspectivă antirasială
pluralismul cultural
10
10. A fi persoană de sex feminin, în vârstă și aparținând unei minorități etnice reprezintă un pericol/risc:
triplu
11
11. Cele mai multe abordări antirasiste, la fel ca și în lucrarea antirasistă a lui Dominelli, sunt elaborate din perspectiva:
structuralistă
12
12. ,,Serviciile ar putea fi adaptate sã fie adecvate si de ajutor clientilor, resursele comunitare mobilizate in asa fel încât sã îi ajute, si publicul si persoanele implicate s ofere informati si educatie pentru a-i capacita s-si gestioneze propria viat." Descrierea corespunde - in practica antiopresiva a lui Dalrymple si Burke - cărui nivel al interventiei asistentului social?
nivel primar
13
13. Ideologia termenului ,,creuzet", apărut și utilizat in SUA, a presupus că diferite culturi și grupuri s-ar putea integra împreună pentru a putea deveni o cultură comună. Acestă ideologie este cunoscută și prin termenul de:
asimilare
14
14. Ideea că sunt ascuns conștințelor noastre anumite gânduri și activități mintale este cunoscută, în psihodinamică, sub numele de :
inconștient
15
15. Teoria psihanalitică modernă s-a îndepărtat de ideea pulsiunilor ca influența fundamentală asupra comportamentului și a devenit:
mai mult socială decât biologică
16
16. Entropia, concept referitor la procesarea în cadrul sistemelor, la modul în care funcționează sistemul și la modul în care îl putem schimba, este definit de Greif și Lynch (1983) ca:
efectele energiei ieșite din limitele sistemului asupra mediului înconjurător
17
17. Dezvoltarea unor retele în cadrul sistemelor de suport social a fost initiata in domeniul servicilor sociale, ca modalitate de a-i sustine pe indivizii ce trăiau in izolare după dezinstitutionalizarea:
spitalelor psihiatrice
18
India
19
19. Ce tip de atașament este descris de Ainsworth (1978) în paragraful următor? ,,Fără stres la separare. Oamenii sunt interșanjabili, atâta timp cât nevoile îi sunt satisfăcute; dificultăți în controlarea impulsurilor și agresiunii. Lipsa oportunității de a dezvolta atașamente- de obicei, copii care au fost instituționalizați în copilăria timpurie sau ai căror îngrijitori nu au fost disponibili dpv emoțional (ex dependentii de alcool sau consumatorii de droguri)."
nonatașament
20
20. Un concept important pentru teoria atașamentului este ideea de reziliență, adică capacitatea de a rezista sau de a-și renevi din dificultăți. În generarea rezilienței sunt importanți trei factori. Care dintre următoarele enunțuri nu este un factor semnificativ pentru reziliență?
dezvoltarea somatică și forța fizică
21
21. Realitățile cu care asistența socială trebuie să se confrunte sunt:
clineții/beneficiarii asistenței sociale și realitățile lor
22
22. Asistența socială poate fi gândită în termeni practici ca o succesiune care cuprinde:
evaluarea, intervenția, finalizarea
23
23. Termenul de teorie în asistența socială se referă la:
perspective care exprimă valori
24
24. Constructul social:
este un proces circular
25
25. În asistența socială, din perspectivele politice privind modul de frunizare a ajutorului sunt:
perspective individualist-reformiste
26
26. Perspectivele reflexiv- terapeutice în asistența socială:
sunt abordări terapeutice de ajutorare
27
27. Perspectivele socialist- colective:
sunt centrate pe schimbare și dezvoltare
28
28. Perspecticele critice în asistența socială sunt:
perspectivele feministe, autonomizarea și cele împotriva inegalității
29
29. Asistența socială structurală:
include atât acțiunea interpersonală, cât și pe cea politică
30
30. Asistența socială critică:
incorporează teorii critice contemporane
31
31. De Maria (1992) stabilește următoarele metode de practică radicală:
acțiunea de asistență socială ar trebui să fie sensibilă față de cauzele sociale relevante
32
32. Teoria structurală:
vede societatea ca o luptă între grupuri sociale cu interese în competiție
33
33. Ideile postmoderniste care influențează asistența socială critică sunt:
moduri interactive și reflective de cunoaștere
34
34. Grupurile de autoajutorare sunt criticate uneori deoarece:
le lipsește responsabilitatea publică
35
35. Practicile autonomizării și susținerii:
reprezintă un proces prin care asistenții sociali sprijină clienții pentru a identifica posibilități care ar putea preîntâmpina apariția problemelor
36
36. Autonomizarea semnifică în mod obișnuit:
acordarea unei mai mari puteri de decizie oamenilor în organizarea serviciilor pentru ei înșiși și familiile lor
37
37. Teoria critică:
înclină spre acțiunea colectivă
38
38. Susținerea poate reprezenta un serviciu care:
își propune să schimbe legislația sau politica în favoarea gripurilor de utilizatori
39
39. Conform lui Katz (1995), participarea și autonomizarea pot fi îmbunătățite prin:
crearea accesului la informație și implicarea în procesul de luare a deciziilor
40
40. Croft și Beresford (1994) susțin că abordarea participativă este importantă deoarece:
face serviciile mai eficiente și ajută la atingerea obiectivelor asistenței sociale
41
41. Intervenția în situația de criză:
acordă atenție mai întâi siguranței persoanei, apoi îi evaluează reacțiile afective, cognitive, comportamentale
42
42. Roberts (1995, 2000) consideră că principalul obiectiv al intervenției în situația de criză este:
schimbarea percepțiilor și interpretărilor proiectate de client asupra evenimentelor care au cauzat criza
43
43. James și Gilliard (2001) definesc criza ca:
o experiență sau un eveniment de o dificultate care depășesc resursele și mecanismele de care dispune persoana
44
44. Asistenții sociali trebuie să înțeleagă, în contextul creat de nevoia rezolvării unei probleme:
comportamentul clienților, dorințele lor și sistemul de valori
45
45. În practica individualizată centrată pe sarcină, rolul asistentului social și al clientului constau în:
identificarea problemelor țintă, îndeplinirea unor sarcini, repetarea și revizuirea succeselor obținute
46
46. Teoria învățării sociale este centrată pe:
ceea ce oamenii învață din percepțiile lor cu privire la experiențele sociale
47
47. Formarea asertivității este o tehnică folosită atunci când:
oamenilor le lipsește încrederea
48
48. Principalele obiective ale asistenței sociale comportamentale sunt:
creșterea nr comportamentelor dorite și reducerea nr celor nedorite
49
49. Evaluarea cognitiv-comportamentală dezvoltată de Sheldon (1995) presupune:
descrierea problemei, a persoanei și a modului în care a fost afectată, începuturile problemei și părți ale acesteia, motivația pentru schimbare, modele de gândire, identificarea punctelor forte ale clientului și ale celor din jur
50
50. Eficacitatea tratamentelor cognitiv- comportamentale depind de:
cât de atenți sunt asistenții sociali în a-și ajuta clienții să generalizeze învățarea comportamentală și cognitivă în situațiile sociale de zi cu zi
51
51. Printre teoriile asistenței sociale, folosite în lucrul direct cu beneficiarii serviciilor sociale, menționăm:
teoria cognitiv- comportamentală
52
52. Teoria centrată pe sarcină, în asistența socială, are aplicabilitate în cadrul:
practicii centrate pe sarcină
53
53. Asistența socială de grup are la bază unul dintre următoarele metode:
modelul curativ
54
54. Asistența socială comunitară se sprijină pe una dintre următoarele teorii:
teoria autonomizării și a susținerii
55
55. Pedagogia socială, perspectiva generală, element-cheie în asistența socială europeană, are o strânsă legătură cu:
îngrijirea rezidențială
56
56. Îngrijirea rezidențială poate fi văzută ca:
o formă particulară de practică ce-și validează propriile teorii
57
57. Practica bazată pe evidențe/probe (PBE/PBP) propune ca asistenții sociali să folosească:
cele mai bune dovezi disponibile privind acțiunile eficiente în atingerea rezultatelor dorite
58
58. Practica bazată pe probe (PBP) este susținută de următoarele argumente:
PBP permite o abordare planificată și sistematică pentru a înțelege situațiile complexe
59
59. Împotriva practicii bazate pe probe (PBP) teoreticienii au formulat următoarele argumente:
PBP se sprijină pe autoritatea cercetătorului
60
60. Raportul dintre teorie și practică în asistența socială vizează următoarele aspecte:
aplicabilitate, relevanță, responsabilitate și legitimitate
61
relevanța influențelor reciproce dintre teorie și practică
62
62. Transferul învățării, ca posibilitate de a folosi ideile teoretice dintr-o arie în alta a practicii asistențiale, are loc la următoarele perspective/niveluri:
perspectiva generală, domeniul intermediar și cel al asistenței sociale
63
63. Anumite modele teoretice particulare capătă o importanță mai mare în activitatea asistentului social, după cum urmează:
în cadrul unor instituții de asistență socială specializată
64
64. Eclectismul sau multitudinea de modele teoretice aplicabile în asistența socială atrage respectarea următoarelor principii:
respectarea standardelor profesionale și a intervizării bazate pe un model teoretic fundamental, care poate varia în cadrul practicii asistențiale
65
65. Selecția teoriile relevante pentru practica asistenței sociale presupune ,,cunoașterea procesuală" bazată pe următoarele modalități utile de abordare:
gândirea reflectiv- reflexivă îmbinată cu gândirea ,,critică" orientată către o practică creactivă în cadrul managementului de caz
66
66. Între dezvoltarea socială, dezvoltarea comunitară și asistența socială există următoarea conexiune:
dezvoltarea socială reprezintă o formă a asistenței sociale bazate pe dezvoltarea comunitară
67
67. Dezvoltarea socială ca formă de manifestare a asistenței sociale este în strânsă legătură cu:
participarea și autonomizarea în asistența socială
68
68. Pedagogia socială ca practică europeană utilizată, mai alea, în cazul copiilor- beneficiari ai serviciilor de asistență socială se definește ca:
interacțiunea dintre (auto)dezvoltarea colectivă, cea individuală și educație
69
69. Dezvoltarea socială cu relevanță asupra asistenței sociale se bazează pe următoarele strategii/tipuri de activități (Midgley, 1993)
strategii individualiste, strategii colectiviste/ de grup și strategii statale/ guvernamentale
70
70. Dezvoltarea socială cu relevanță asupra asistenței sociale se bazează pe următoarele scopuri/ strategii (Pandey, 1981)
strategii distributive, participative și strategii de dezvoltare umană
71
îngrijire comunitară
72
72. Perspectiva feministă vizează următoarele aspecte problematice:
oprimarea/ discriminarea femeilor în majoritatea societăților
73
abordarea problemelor specifice femeilor
74
74. Politicile care susțin asistența socială feministă vizează anumite domenii principale (Orme, 2002) precum:
condiția femeii în plan socio profesional corelată cu viziunea diferită a acesteia în plan socio-moral, practica centrată pe nevoile speciale ale femeilor în corelație cu răspunsul acestora la varietatea formelor de manifestare a diversității sociale
75
75. Activitățile asistenței sociale feministe au în vedere următoarele principii practice ( Dominelli, 2002):
abordarea problemelor specifice femeilor, precum și a celor ale bărbaților, în contextul relațiilor familiale, profesionale și socio culturale
76
76. Dim perspectiva unei ,,practici critice", asistența socială feministă se concentrează pe următoarele aspecte:
diferența socială și fizică dintre bărbați și femei corelată cu modalitățile compexe de utilizare a puterii
77
77. Principiile practicii feministe postmoderne cu relevanță asupra asistenței sociale sunt orientate către (Healy, 2000):
înțelegerea interacțiunilor complexe dintre factorii socio-culturali cu efect direct asupra comportamentului uman
78
78. Psihologia socială
are în vedere modul în care relațiile din cadrul grupurilor și dintre grupuri creează și mențin identități sociale
79
79. Teoria constructelor sociale afirmă că:
oamenii se raportează la schimburile culturale, sociale și istorice dintre ei
80
80. Teoria rolurilor în asistența socială afirmă că rolurile sunt:
seturi de așteptări și comportamente sociale asociate pozițiilor din structurile sociale
81
81. În asistența socială constructivă se utilizează:
narațiunea
82
82. Narațiunea progresivă descrie:
progresul spre îndeplinirea unui obiectiv
83
83. Evaluarea în asistența socială constructivă pune accent pe:
validarea narațiunilor clientului
84
84. În asistența socială constructivă, când oamenii își descriu evoluția spre împlinirea unui obiectiv, ne referim la narațiunea de tip:
progresiv
85
85. Conform teoriei comunicării, interfernțele sau ,,zgomotele" din timpul comunicării presupun:
percepție selectivă în procesarea informației
86
86. Teoria comunicării în asistența socială poate fi utilă pentru:
rezvolarea problemelor care apar în lucrul în echipă
87
87. Grupurile de asistență socială sunt:
instrumente de progres personal
88
88. Procesele de ajutor reciproc, la nivelul unui grup, sunt mobilizate de:
sentimentul că ,,toți sunt în aceeași barcă"
89
89. Suportul social, oferit de către sursele de sprijin social, beneficiarilor serviciilor sociale, ajută la:
amortizarea efectelor crizelor
90
90. În cadrul managementului de caz, în domeniul îngrijirii de lungă durată, obiectivele orientate spre client urmăresc:
să ofere clientului servicii corespunzătoare nevoilor lui
91
91. În cadrul managementului de caz, în domeniul îngrijirii de lungă durată, obiectivele orientate spre sistem urmăresc:
să faciliteze dezvoltarea serviciilor în afara instituțiilor
92
92. În cadrul managamentului de caz, asistenții sociali care preiau cazurile îndeplinesc, în relație cu beneficiarii, diverse roluri, printre care menționăm:
furnizori de informații
93
93. Managerii de caz eficenți trebuie:
să planifice în prealabil rezolvarea situațiilor de urgență
94
94. Managerii de caz și clienții/beneficiarii serviciilor trebuie să clarifice regulile de confidențialitate:
înainte ca beneficiarii să opteze pentru dezvăluirea unor informații sensibile
95
95. În asistența socială, munca eficientă în echipă presupune:
identificarea problemei, inclusiv a dimensiunilor și limitelor sale
96
96. Finalizarea unei întâlniri, în cadrul unei echipe de lucru în asistența socială, poate fi marcată de:
revizuirea deciziilor și a planurilor întocmite, oferind șansa membrilor de a revedea ce mai au de făcut
97
97. În forma cea mai eficientă, supervizarea în asistența socială trebuie:
să structureze practica, solicitându-i asistentului social să se raporteze și să reflecteze asupra muncii cu sistemul de clienți
98
98. Prezentarea situației unui client, în fața echipei de lucru, ca metodă de asistență profesională, ajută asistentul social:
să-și organizeze în mod coerent informațiile și să progreseze pe caz
99
99. Scopul evaluării corecte a potențialului de resurse pentru profesionist și client este:
să distribuie echilibrat eforturile de schimbare
100
100. Instrumentele de evaluare în asistență socială:
sunt proiectate în funcție de scopurile și caracteristicile sistemelor de clienți