ログイン

examen Alexandru
40問 • 8日前
  • ユーザ名非公開
  • 通報

    問題一覧

  • 1

    Datele primare reprezintă:

    date noi colectate în mod special în cercetarea curentă, date cantitative, date calitative

  • 2

    Datele secundare pot reprezenta întreaga bază a cercetăii, o componentă vitală a unui studiu, sau un prag de comparație pentu obsevațiile sau concluziile deteminate pin analiza datelor pimare. Datele secundare pot fi de foma:

    datelor bute, datelor prelucrate pațial, rapoatelor de cercetare

  • 3

    Sondajul reprezintă:

    un proces de proiectare și realizare a unui studiu

  • 4

    Chestionaul

    este un fomular scis / tipăit sau computeizat care conține întrebăi, poate conține întrebăi deschise și închise

  • 5

    Metoda sondajului/anchetei pin chestionar presupune colectarea și înregistrarea unor infomații simple despre incidența atitudinilor, semnificațiilor și percepțiilor în rândul unei populații și cetificarea existenței anumitor percepții și atitudini.

    True

  • 6

    Completarea chestionarelor de către operator implică avantaje și dezavantaje. Avantajele constau în:

    rapiditate în completare, rată mai mare de răspuns

  • 7

    Procedura de codare se aplică:

    răspunsuilor la întrebăile cu răspuns deschis

  • 8

    Validitatea chestionarelor pivind infomațiile livrate de către respondenți se veifică prin:

    introducerea unor întrebăi de control, consultarea unei surse altenative de date, utilizarea unor întrebăi fictive

  • 9

    Un studiu de caz implică analiza unui exemplu individual - un caz - al fenomenului cercetat.Scopul efectuăii unei cercetăi pe baza studiului de caz este de a:

    înțelege un anumit fenomen studiind unul sau mai multe exemple, delimita spațial și temporal unele aspecte paticulare ale fenomenului analizat

  • 10

    Veificarea validității chestionaului presupune și introducerea a două sau mai multe întrebăi în difeite păți ale chestionaului, a căror conținut este, în esență, același. Cărei categoii apațin acele întrebăi?

    întrebăi de control

  • 11

    Selectarea metodei studiului de caz ca opțiune de analiză implică umătoarele aspecte:

    obligativitatea selectăii anumitor areale și/sau subiecți de analiză, constuirea explicațiilor pin rapotarea frecventă între teoie și datele obținute

  • 12

    Indicatoii cei mai reprezentativi pentu ilustrarea intensității circulației tuistice sunt:

    număr zile-tuist, densitatea circulației tuistice, durata medie a sejuului

  • 13

    Analiza cantitativă presupune:

    calcularea unor indicatoi de specialitate, calcularea unor indicatoi statistici generali, prelucrarea datelor pimare și secundare

  • 14

    Infomațiile prezentate în comunicatele de presă reprezintă rezultate ale cercetăii:

    infomale

  • 15

    Rezultatele cercetăilor științifice:

    se bazează pe examinare sistematică de probe, trebuie să contibuie la crearea unui fond de cunoștințe despre un domeniu sau subiect, se rapotează la rezultatele altor cercetătoi, ar trebui să poată fi reprodusă de către aceiași cercetătoi sau de alții din domeniu, în studii similare

  • 16

    Diseminarea rezultatelor cercetăilor științifice trebuie cunoscute pentu ca procesul de verificare a literaturii în cazul demarăii unei noi cercetăi să fie cât mai complet. Diseminarea ia fome difeite, cum ar fi:

    aticole în reviste academice, studii de fundamentare, studii de prognoză

  • 17

    Studiile transdiciplinare implică:

    o abordare a subiectului analizat folosind concepte și metode comune mai multor domenii științifice

  • 18

    Studiile interdiciplinare implică:

    o abordare a subiectului analizat mai multe perspective distincte ale mai multor domenii științifice care rezultă în final într-un studiu complex care nu poate fi integrat într-un domeniu distinctiv.

  • 19

    Studiile multidiciplinare implică:

    o abordare a subiectului analizat mai multe perspective distincte ale mai multor domenii științifice

  • 20

    Abordarea pozitivistă clasică implică model ipotetic-deductiv, care folosește un proces inductiv pentu a testa o ipoteză prestabilită (relația dacă – atunci, cauză-efect). Dacă ipoteza se confimă cu succes, de obicei duce la statuarea unor „legi”.

    False

  • 21

    Pin folosirea abordăii postpozitiviste cercetătoii susțin că pin rezultatele cercetăilor lor stabilesc fapte sau legi probabile care pot fi folosite până în momentul în care acestea sunt înlocuite de noi teoii/legi care vor ofei explicații mai complexe/ fundamentate pe baza unor noi date disponibile.

    True

  • 22

    Cercetăile explicative se bazează pe cetificarea ideii fundamentale dacă A este sau nu cauza lui B. Între citeiile utilizate preponderent pentu stabilirea cauzalității menționăm:

    asocierea, pirioritatea în timp, relația non-falsă, justificarea

  • 23

    Cercetarea cantitativă statistică inductivă se bazează pe date numeice, utilizează metode și teste statistice, cum ar fi testele: chi-pătrat, testele t, vaianța, corelația sau regresia.

    False

  • 24

    Practica cercetăii calitative presupune ca în procesul de colectare și analiză să se delimiteze un număr practic de subiecte care să fie incluse în analiză, dar fundamentarea trăsătuilor și a aspectelor paticulare de manifestare a unui fenomen să fie mai amănunțită.

    True

  • 25

    Cercetătoii își asumă responsabilitatea totală pentu proiectarea, conduita și rapotarea cercetăii. Atunci când cercetătoii se implică și diijează cercetarea într-o manieră cooperativă și se implică activ, aceștia realizează:

    cercetare paticipativă

  • 26

    Chiar dacă, scopul pincipal este ca impactul cercetătoului aupra subiectelor analizate să fie minim, implicarea personală a autoului în fomularea paticulară a întrebăilor și a modului în care sunt adresate paticipanților la anchetă dovedesc o anumită abordare de cercetare:

    intersubiectivitate, reflexivitate

  • 27

    Cercetarea empiică presupune:

    obsevații directe sau indirecte, paticiparea directă a cercetătoului alătui de subiecții implicați în cercetare

  • 28

    Care sunt regulile de bază pe care trebuie să le respecte un intevievatoul, în desfășurarea inteviului și în relația cu intevievatul?

    să evite să intevină asupra răspunsului dat de către intevievat, să nu intevină momente de gândire a intevievatului

  • 29

    Definirea conceptelor și a teoiilor, fomularea întrebăilor de cercetare și a obiectivelor studiului sunt procedui/activități care fac pate din umătoarea/umătoarele fază/faze ale cercetăii:

    pregătirea cercetăii

  • 30

    Oice cercetare științifică se desfășoară parcurgând câteva faze distincte, dar interdependente, fiecare având un rol specific în constuirea rezultatelor pe care cercetătoul le va publica sub foma unui studiu de specialitate. Procedura de elaborare a unei lucrăi științifice include astfel:

    4 faze, incluzând pregătirea cercetăii, culegerea datelor, analiza datelor, comunicarea rezultatelor

  • 31

    Există mai multe tipui de cercetăi științifice și anume: cercetare desciptivă, cercetare evaluativă și cercetare explicativă. Cercetarea desciptivă presupune:

    identificarea de noi trăsătui generale sau paticulare ale subiectului analizat, acumulare de infomații noi, descierea a ceea ce există

  • 32

    După efectuarea unui studiu științific, cercetătoii au la dispoziție difeite modalități și canale de diseminare a infomației pentu cunoaștere și recunoaștere din patea cititoilor interesați (comunitatea academică, factoi de decizie, actoi interesați etc.). În acest sens, pot opta să publice mateialele cu conținut științific sub fomă de:

    aticole în reviste academice, aticole publicate de asociații profesionale (de obicei încircuit închis, pentu membii asociației), prezentăi / lucrăi la confeințe/mese rotunde/ateliere, cărți, rapoate, studii

  • 33

    Fomularea întrebăilor de cercetare reprezintă un pim pas, fundamental, pentu ca, cercetătoii aflați la faza incipientă de dezvoltare, să-și poată organiza cercetarea și elaborarea mateialului scis care include și rezultatele cercetăii. Pin fomularea întrebăilor de cercetare, cercetătoul își claifică și își poate organiza complex și eficient munca de cercetare/analiză. Astfel întrebăile au rol de instument ajutător, claificator, organizator dar și de ghidaj pentu a claifica umătoarelor aspecte:

    ce tip de studiu este posibil a fi efectuat, ce rezultate se pot obține în uma analizei, ce fel de metode ar trebui alese pentu procesarea datelor, ce fel de date sunt necesare a fi colectate, ce modui de interpretare a rezultatelor pot fi alese pentu reflectarea trăsătuilor esențiale ale fenomenului analizat

  • 34

    În cazul întrebăilor de percepție/opinie, răspunsuile sunt reprezentate, de obicei, de scoui organizate pe baza scalei Liket. Aceste valoi indică nivelul de satisfacție în legătură cu difeite produse și/sau sevicii (de la foarte mulțumit la foarte nemulțumit).

    True

  • 35

    În momentul în care doim să ne decidem asupra unui subiect de analiză putem să apelăm la difeite surse de inspirație, cum ar fi:

    interesele personale, expeiență personală, o politică publică sau problemă de management; o problemă de interes social;, literatura de specialitate curentă, o listă de subiecte de analiză pusă la dispoziție, brainstoming (analiză de nevoi și de opotunități), paticipare în proiecte de cercetare

  • 36

    Veificarea literatuii este un element cucial în elaborarea unui studiu științific. Această activitate de lecturare reprezintă o evaluare citică a lucrăilor de specialitate deja publicate într-un domeniu de cercetare. De obicei, are scopul de a identifica rezultatele obținute în urma analizelor efectuate asupra unui subiect, de a identifica aspectele de analiză neabordate, de a obseva metodele de cercetare/de analiză cele mai utilizate și cetificate decomunitatea academică, etc. Veificarea literatuii se poate efectua:

    in ambele etape de lucu

  • 37

    Cadul teoretic și conceptual reprezintă secțiunea din studiu în care cititoii vor regăsi setul de concepte, date, indicatoi, teoii, ipoteze pe care cercetătoii l-au utilizat ca fundament în realizarea analizei cantitative, calitative, mixte, de tip studiu de caz, etc și interpretarea rezultatelor. Secțiunea teoie și metodologie, așa cum mai este numită, se realizează:

    pe parcursul redactăii lucrăii

  • 38

    Datele secundare pot reprezenta baza infomațională pincipală sau complementară într-o analiză cantitativă sau calitativă. Putem obține datele secundare din umătoarele surse (lista nu este exhaustivă):

    instituții oficiale ale statului (ministere, autoități publice locale, județene, regionale), biroui de statistică (județean, național), organizații intenaționale Worldbank, ONU, WTO , entități economice pe piață (agenții de tuism, stuctuicu funcțiunede cazare, administratoi de patimoniu, etc.)

  • 39

    Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare tuistică în funcţiune:

    expimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o peioadă deteminată

  • 40

    Inteviul semi-stucturat este o metodă cantitativă aplicată individual pin care se explorează în mod ideal atitudinile, semnificațiile și percepțiile asupra unui fenomen analizat.

    False

  • Testing Workbook

    Testing Workbook

    Raghulkumar R · 5問 · 1ヶ月前

    Testing Workbook

    Testing Workbook

    5問 • 1ヶ月前
    Raghulkumar R

    (Finals) Event-Driven Programming Mocktest BSIT 505

    (Finals) Event-Driven Programming Mocktest BSIT 505

    Xai Alexandrei Delos Reyes · 65問 · 2ヶ月前

    (Finals) Event-Driven Programming Mocktest BSIT 505

    (Finals) Event-Driven Programming Mocktest BSIT 505

    65問 • 2ヶ月前
    Xai Alexandrei Delos Reyes

    STATISTIC 5

    STATISTIC 5

    Desa Mae Santiago · 12問 · 3ヶ月前

    STATISTIC 5

    STATISTIC 5

    12問 • 3ヶ月前
    Desa Mae Santiago

    STATISTIC 2

    STATISTIC 2

    Desa Mae Santiago · 17問 · 3ヶ月前

    STATISTIC 2

    STATISTIC 2

    17問 • 3ヶ月前
    Desa Mae Santiago

    STATISTIC 1

    STATISTIC 1

    Desa Mae Santiago · 44問 · 3ヶ月前

    STATISTIC 1

    STATISTIC 1

    44問 • 3ヶ月前
    Desa Mae Santiago

    jjj

    jjj

    ユーザ名非公開 · 45問 · 3ヶ月前

    jjj

    jjj

    45問 • 3ヶ月前
    ユーザ名非公開

    Lecture 2

    Lecture 2

    Oluwole Akande · 5問 · 3ヶ月前

    Lecture 2

    Lecture 2

    5問 • 3ヶ月前
    Oluwole Akande

    BBME

    BBME

    Desa Mae Santiago · 17問 · 4ヶ月前

    BBME

    BBME

    17問 • 4ヶ月前
    Desa Mae Santiago

    Q2 Quiz 1

    Q2 Quiz 1

    Abimae Riela Gavino · 19問 · 4ヶ月前

    Q2 Quiz 1

    Q2 Quiz 1

    19問 • 4ヶ月前
    Abimae Riela Gavino

    History and Discovery of Microorganisms

    History and Discovery of Microorganisms

    HERSHEY VALERIE BERNARDINO · 80問 · 4ヶ月前

    History and Discovery of Microorganisms

    History and Discovery of Microorganisms

    80問 • 4ヶ月前
    HERSHEY VALERIE BERNARDINO

    L.O. | The Threat Intelligence Cycle

    L.O. | The Threat Intelligence Cycle

    The R.S.S.H Delivery Company · 40問 · 4ヶ月前

    L.O. | The Threat Intelligence Cycle

    L.O. | The Threat Intelligence Cycle

    40問 • 4ヶ月前
    The R.S.S.H Delivery Company

    4.1

    4.1

    Sab Sescon · 34問 · 4ヶ月前

    4.1

    4.1

    34問 • 4ヶ月前
    Sab Sescon

    18th

    18th

    hidd · 19問 · 4ヶ月前

    18th

    18th

    19問 • 4ヶ月前
    hidd

    Astronomic Geodesy

    Astronomic Geodesy

    ユーザ名非公開 · 13問 · 5ヶ月前

    Astronomic Geodesy

    Astronomic Geodesy

    13問 • 5ヶ月前
    ユーザ名非公開

    PR

    PR

    ユーザ名非公開 · 27問 · 5ヶ月前

    PR

    PR

    27問 • 5ヶ月前
    ユーザ名非公開

    Statistics

    Statistics

    Almira Coleen · 62問 · 5ヶ月前

    Statistics

    Statistics

    62問 • 5ヶ月前
    Almira Coleen

    RECALLS 3 - NP4

    RECALLS 3 - NP4

    CILENEY · 100問 · 5ヶ月前

    RECALLS 3 - NP4

    RECALLS 3 - NP4

    100問 • 5ヶ月前
    CILENEY

    15 ) EX. 14 | COMPLETE

    15 ) EX. 14 | COMPLETE

    The R.S.S.H Delivery Company · 90問 · 6ヶ月前

    15 ) EX. 14 | COMPLETE

    15 ) EX. 14 | COMPLETE

    90問 • 6ヶ月前
    The R.S.S.H Delivery Company

    QUALI

    QUALI

    ユーザ名非公開 · 100問 · 6ヶ月前

    QUALI

    QUALI

    100問 • 6ヶ月前
    ユーザ名非公開

    IATA CODES

    IATA CODES

    Benjie · 58問 · 6ヶ月前

    IATA CODES

    IATA CODES

    58問 • 6ヶ月前
    Benjie

    問題一覧

  • 1

    Datele primare reprezintă:

    date noi colectate în mod special în cercetarea curentă, date cantitative, date calitative

  • 2

    Datele secundare pot reprezenta întreaga bază a cercetăii, o componentă vitală a unui studiu, sau un prag de comparație pentu obsevațiile sau concluziile deteminate pin analiza datelor pimare. Datele secundare pot fi de foma:

    datelor bute, datelor prelucrate pațial, rapoatelor de cercetare

  • 3

    Sondajul reprezintă:

    un proces de proiectare și realizare a unui studiu

  • 4

    Chestionaul

    este un fomular scis / tipăit sau computeizat care conține întrebăi, poate conține întrebăi deschise și închise

  • 5

    Metoda sondajului/anchetei pin chestionar presupune colectarea și înregistrarea unor infomații simple despre incidența atitudinilor, semnificațiilor și percepțiilor în rândul unei populații și cetificarea existenței anumitor percepții și atitudini.

    True

  • 6

    Completarea chestionarelor de către operator implică avantaje și dezavantaje. Avantajele constau în:

    rapiditate în completare, rată mai mare de răspuns

  • 7

    Procedura de codare se aplică:

    răspunsuilor la întrebăile cu răspuns deschis

  • 8

    Validitatea chestionarelor pivind infomațiile livrate de către respondenți se veifică prin:

    introducerea unor întrebăi de control, consultarea unei surse altenative de date, utilizarea unor întrebăi fictive

  • 9

    Un studiu de caz implică analiza unui exemplu individual - un caz - al fenomenului cercetat.Scopul efectuăii unei cercetăi pe baza studiului de caz este de a:

    înțelege un anumit fenomen studiind unul sau mai multe exemple, delimita spațial și temporal unele aspecte paticulare ale fenomenului analizat

  • 10

    Veificarea validității chestionaului presupune și introducerea a două sau mai multe întrebăi în difeite păți ale chestionaului, a căror conținut este, în esență, același. Cărei categoii apațin acele întrebăi?

    întrebăi de control

  • 11

    Selectarea metodei studiului de caz ca opțiune de analiză implică umătoarele aspecte:

    obligativitatea selectăii anumitor areale și/sau subiecți de analiză, constuirea explicațiilor pin rapotarea frecventă între teoie și datele obținute

  • 12

    Indicatoii cei mai reprezentativi pentu ilustrarea intensității circulației tuistice sunt:

    număr zile-tuist, densitatea circulației tuistice, durata medie a sejuului

  • 13

    Analiza cantitativă presupune:

    calcularea unor indicatoi de specialitate, calcularea unor indicatoi statistici generali, prelucrarea datelor pimare și secundare

  • 14

    Infomațiile prezentate în comunicatele de presă reprezintă rezultate ale cercetăii:

    infomale

  • 15

    Rezultatele cercetăilor științifice:

    se bazează pe examinare sistematică de probe, trebuie să contibuie la crearea unui fond de cunoștințe despre un domeniu sau subiect, se rapotează la rezultatele altor cercetătoi, ar trebui să poată fi reprodusă de către aceiași cercetătoi sau de alții din domeniu, în studii similare

  • 16

    Diseminarea rezultatelor cercetăilor științifice trebuie cunoscute pentu ca procesul de verificare a literaturii în cazul demarăii unei noi cercetăi să fie cât mai complet. Diseminarea ia fome difeite, cum ar fi:

    aticole în reviste academice, studii de fundamentare, studii de prognoză

  • 17

    Studiile transdiciplinare implică:

    o abordare a subiectului analizat folosind concepte și metode comune mai multor domenii științifice

  • 18

    Studiile interdiciplinare implică:

    o abordare a subiectului analizat mai multe perspective distincte ale mai multor domenii științifice care rezultă în final într-un studiu complex care nu poate fi integrat într-un domeniu distinctiv.

  • 19

    Studiile multidiciplinare implică:

    o abordare a subiectului analizat mai multe perspective distincte ale mai multor domenii științifice

  • 20

    Abordarea pozitivistă clasică implică model ipotetic-deductiv, care folosește un proces inductiv pentu a testa o ipoteză prestabilită (relația dacă – atunci, cauză-efect). Dacă ipoteza se confimă cu succes, de obicei duce la statuarea unor „legi”.

    False

  • 21

    Pin folosirea abordăii postpozitiviste cercetătoii susțin că pin rezultatele cercetăilor lor stabilesc fapte sau legi probabile care pot fi folosite până în momentul în care acestea sunt înlocuite de noi teoii/legi care vor ofei explicații mai complexe/ fundamentate pe baza unor noi date disponibile.

    True

  • 22

    Cercetăile explicative se bazează pe cetificarea ideii fundamentale dacă A este sau nu cauza lui B. Între citeiile utilizate preponderent pentu stabilirea cauzalității menționăm:

    asocierea, pirioritatea în timp, relația non-falsă, justificarea

  • 23

    Cercetarea cantitativă statistică inductivă se bazează pe date numeice, utilizează metode și teste statistice, cum ar fi testele: chi-pătrat, testele t, vaianța, corelația sau regresia.

    False

  • 24

    Practica cercetăii calitative presupune ca în procesul de colectare și analiză să se delimiteze un număr practic de subiecte care să fie incluse în analiză, dar fundamentarea trăsătuilor și a aspectelor paticulare de manifestare a unui fenomen să fie mai amănunțită.

    True

  • 25

    Cercetătoii își asumă responsabilitatea totală pentu proiectarea, conduita și rapotarea cercetăii. Atunci când cercetătoii se implică și diijează cercetarea într-o manieră cooperativă și se implică activ, aceștia realizează:

    cercetare paticipativă

  • 26

    Chiar dacă, scopul pincipal este ca impactul cercetătoului aupra subiectelor analizate să fie minim, implicarea personală a autoului în fomularea paticulară a întrebăilor și a modului în care sunt adresate paticipanților la anchetă dovedesc o anumită abordare de cercetare:

    intersubiectivitate, reflexivitate

  • 27

    Cercetarea empiică presupune:

    obsevații directe sau indirecte, paticiparea directă a cercetătoului alătui de subiecții implicați în cercetare

  • 28

    Care sunt regulile de bază pe care trebuie să le respecte un intevievatoul, în desfășurarea inteviului și în relația cu intevievatul?

    să evite să intevină asupra răspunsului dat de către intevievat, să nu intevină momente de gândire a intevievatului

  • 29

    Definirea conceptelor și a teoiilor, fomularea întrebăilor de cercetare și a obiectivelor studiului sunt procedui/activități care fac pate din umătoarea/umătoarele fază/faze ale cercetăii:

    pregătirea cercetăii

  • 30

    Oice cercetare științifică se desfășoară parcurgând câteva faze distincte, dar interdependente, fiecare având un rol specific în constuirea rezultatelor pe care cercetătoul le va publica sub foma unui studiu de specialitate. Procedura de elaborare a unei lucrăi științifice include astfel:

    4 faze, incluzând pregătirea cercetăii, culegerea datelor, analiza datelor, comunicarea rezultatelor

  • 31

    Există mai multe tipui de cercetăi științifice și anume: cercetare desciptivă, cercetare evaluativă și cercetare explicativă. Cercetarea desciptivă presupune:

    identificarea de noi trăsătui generale sau paticulare ale subiectului analizat, acumulare de infomații noi, descierea a ceea ce există

  • 32

    După efectuarea unui studiu științific, cercetătoii au la dispoziție difeite modalități și canale de diseminare a infomației pentu cunoaștere și recunoaștere din patea cititoilor interesați (comunitatea academică, factoi de decizie, actoi interesați etc.). În acest sens, pot opta să publice mateialele cu conținut științific sub fomă de:

    aticole în reviste academice, aticole publicate de asociații profesionale (de obicei încircuit închis, pentu membii asociației), prezentăi / lucrăi la confeințe/mese rotunde/ateliere, cărți, rapoate, studii

  • 33

    Fomularea întrebăilor de cercetare reprezintă un pim pas, fundamental, pentu ca, cercetătoii aflați la faza incipientă de dezvoltare, să-și poată organiza cercetarea și elaborarea mateialului scis care include și rezultatele cercetăii. Pin fomularea întrebăilor de cercetare, cercetătoul își claifică și își poate organiza complex și eficient munca de cercetare/analiză. Astfel întrebăile au rol de instument ajutător, claificator, organizator dar și de ghidaj pentu a claifica umătoarelor aspecte:

    ce tip de studiu este posibil a fi efectuat, ce rezultate se pot obține în uma analizei, ce fel de metode ar trebui alese pentu procesarea datelor, ce fel de date sunt necesare a fi colectate, ce modui de interpretare a rezultatelor pot fi alese pentu reflectarea trăsătuilor esențiale ale fenomenului analizat

  • 34

    În cazul întrebăilor de percepție/opinie, răspunsuile sunt reprezentate, de obicei, de scoui organizate pe baza scalei Liket. Aceste valoi indică nivelul de satisfacție în legătură cu difeite produse și/sau sevicii (de la foarte mulțumit la foarte nemulțumit).

    True

  • 35

    În momentul în care doim să ne decidem asupra unui subiect de analiză putem să apelăm la difeite surse de inspirație, cum ar fi:

    interesele personale, expeiență personală, o politică publică sau problemă de management; o problemă de interes social;, literatura de specialitate curentă, o listă de subiecte de analiză pusă la dispoziție, brainstoming (analiză de nevoi și de opotunități), paticipare în proiecte de cercetare

  • 36

    Veificarea literatuii este un element cucial în elaborarea unui studiu științific. Această activitate de lecturare reprezintă o evaluare citică a lucrăilor de specialitate deja publicate într-un domeniu de cercetare. De obicei, are scopul de a identifica rezultatele obținute în urma analizelor efectuate asupra unui subiect, de a identifica aspectele de analiză neabordate, de a obseva metodele de cercetare/de analiză cele mai utilizate și cetificate decomunitatea academică, etc. Veificarea literatuii se poate efectua:

    in ambele etape de lucu

  • 37

    Cadul teoretic și conceptual reprezintă secțiunea din studiu în care cititoii vor regăsi setul de concepte, date, indicatoi, teoii, ipoteze pe care cercetătoii l-au utilizat ca fundament în realizarea analizei cantitative, calitative, mixte, de tip studiu de caz, etc și interpretarea rezultatelor. Secțiunea teoie și metodologie, așa cum mai este numită, se realizează:

    pe parcursul redactăii lucrăii

  • 38

    Datele secundare pot reprezenta baza infomațională pincipală sau complementară într-o analiză cantitativă sau calitativă. Putem obține datele secundare din umătoarele surse (lista nu este exhaustivă):

    instituții oficiale ale statului (ministere, autoități publice locale, județene, regionale), biroui de statistică (județean, național), organizații intenaționale Worldbank, ONU, WTO , entități economice pe piață (agenții de tuism, stuctuicu funcțiunede cazare, administratoi de patimoniu, etc.)

  • 39

    Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare tuistică în funcţiune:

    expimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o peioadă deteminată

  • 40

    Inteviul semi-stucturat este o metodă cantitativă aplicată individual pin care se explorează în mod ideal atitudinile, semnificațiile și percepțiile asupra unui fenomen analizat.

    False