Odontoterapie

odontoterapie

Odontoterapie

100問 • 1年前odontoterapie

lior cazacu

通報

問題一覧

Grosimea smaltului:

2,5 - 3 mm la nivelul cuspizilor molarilor

Smaltul este caracterizat ca find:

Cea mai dură structură din organism

In zona coletului dentar

In 60-65% din cazuri smaltul este acoperit de cement

Despre duritatea smaltului putem afirma:

Este apropiat de cea a diamantului

Culoarea smaltului variaza in functie de urmatoarele aspecte, cu exceptia:

Culoarea cementului

În urma unui examen radiologic, smaltul prezinta:

Radioopacitate mai mare decât cea a osului

Vulnerabilitatea smaltului la atacul acid:

Solubilitatea smaltului in mediul acid stă la baza aparifiei procesului carios

Smaltul uman matur prezintă:

Substante organice 0,4% din volum

Pe traiectul lor prismele prezintă:

La distante mai mari decât striurile transversale, apar liniile de crestere ale lui Retzius.

Printre caracterele morfo-functionale ale smaltului se numără:

Diametrul unei prisme este în medie 4-8 um

Smaltul se poate modifica pe măsura înaintarii in vârstă astfel:

Uzura este determinat de substante chimice cu pH acid.

Dentina prezintă urmatoarele caractere topografice, cu exceptia:

1-3 mm la nivelul rădăcinii

Despre dentină putem afirma:

Culoarea este galben deschis la dintii permanenti

Dentina:

Prezintă duritate 5 pe scara Mohs

Culoarea dentinei:

Dentina dintilor temporari este alb-galbuie

Permeabilitatea dentinară:

De ea depinde conductanța hidraulicã și aparitia sensibilitatii dentinare.

Din punct de vedere topografic si structural există mai multe tipuri de dentină, cu exceptia:

Dentină acelulară

Mantaua dentinară:

Se mai numeste si dentina periferica

Dentina peritubulara prezintă urmtoarele caracteristici, cu exceptia:

Este slab mineralizata

Sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Duritatea cementului este mai mare de 2,4 ori decât cea a smaltului

Cementul dentar:

Are permeabilitate superioară celorlalte tesuturi dentare

Cementul prezinta:

Duritate mai redus de 1,4 ori in comparatie cu dentina

După prezenta celulelor în structura sa, cementul poate fi:

Acelular

Cementul afibrilar:

Este prezent la nivelul coletului dentar

Sunt caractere chimice ale cementului urmatoarele, cu exceptia:

In cement nu se gaseste fluor

Dupa Bosshardt cementul se poate clasifica in urmatoarele, cu exceptia:

Cement primar

Din punct de vedere clinic proprietatile fizice ale cementului determina:

Permeabilitatea crescută favorizeaza o invazie mai rapidã a bacteriilor

Cementul primar:

Este cement acelular

Cementul indeplineste o serie de functii, cu exceptia:

Nu este necesar pentru atasarea ligamentelor dento-alveolare

Hipercementoza:

Cea senila apare paralel cu atrofia osoasă a parodontiului marginal;

Fenomenul de rezorbție cementara apare in urmatorele situatii, cu exceptia:

Depunere de cement reactional in exces

Complexul pulpo-dentinar prezintă o serie de particularitati, cu exceptia:

Dentina si tesutul pulpar au origini diferite;

Complexul pulpo-dentinar:

Circulatia este de tip terminal

Dentina terțiară:

Este un tesut cicatriceal.

Dentina de reactie:

Apare ca raspuns la stimuli cu intensitate mică

Dentina de reactie peripulpară:

Este rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip I si a activittii enzimatice

Dentina de reparatie:

Apare in cazul trecerii de la un proces carios cronic la unul acut

In teoria modernă urmatoarele caracteristici privind etiopatogenia cariei dentare sunt adevrate, cu exceptia:

Triada lui Keyes este alcatuită din bacterii acidogene, dietă alimentara si timpul de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor de fermentatie

Aparitia leziunilor carioase:

Acizii de fermentatie de origine metabolică atacă prima dată smaltul

Perturbarea formării matricei organice a smaltului:

Proteinele sunt un constituent principal al tramei organice a dintilor.

Fluorul, borul si molibdenul prezente in alimentatie in etapa de formare a smaltului pot determina:

Largirea si reducerea santurilor ocluzale

Rolul calitatii structurilor dentare dure in aparitia cariei dentare:

Dintele adult are capacitatea de a incorpora in smalt fosfati de calciu prin schimburi osmotice cu saliva

Rolul lichidului bucal în aparitia cariei dentare:

Lichidul bucal si calitatea structurilor dentare dure constitue primul factor al teoriei etiopatogenice moderne de aparitie a cariei dentare

Sunt proprietati fizice ale salivei următoarele, cu exceptia:

Rata secretiei salivare este mai mare la femei

Vâscozitatea salivei:

Favorizeaza aderarea microorganismelor si a resturilor alimentare

Timpul de clearance:

Prezintă variatii topografice din cauza stagnarii salivei in anumite zone

Rata secretiei salivare:

Secretia salivara de repaus sub 0,1 ml/min este considerată hiposialie

Ritmul secretiei salivare stimulate:

Este de 1-3 ml/min

Sistemele tampon salivare:

Sistemul tampon al proteinelor si glicoproteinelor devine important acolo unde celelalte două sisteme nu mai sunt active

Despre capacitatea tampon a salivei putem afirma:

Noaptea secretia salivara este mai mică si pH-ul mai acid

Sistemele tampon salivare:

Sistemul tampon al proteinelor si glicoproteinelor este cel mai slab sistem tampon

Capacitatea tampon a salivei depinde de o serie de factori, cu exceptia:

Medicamentele contraceptive determina scaderea capacitatii tampon

Saliva indeplineste o serie de functii importante, cu exceptia:

Retine resturile alimentare si alte particule care vor favoriza dezvoltarea microorganismelor

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se exercita prin:

Remineralizarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formarea fosfatilor de calciu

Rolul alimentatiei in aparitia cariei dentare:

Glucidele, lipidele si proteinele joacã rol esential in cariopreventie sau cariosusceptibilitate

Biofilmul bacterian:

Formarea acestuia depinde de aranjamentul dintilor pe arcadã

Prelungirea timpului de clearance este favorizat de :

Factori de retentie alimentară

Scurtarea timpului de clearance este dependent de :

Utilizarea gumei de mestecat fara zahar

Biofilmul bacterian:

Situat subgingival se depune în santul gingival si nu poate fi observat cu ochiul liber

Formarea peliculei primare a biofilmului:

Are grosime de 0,5-3 um

Formarea biofilmului bacterian:

In decurs de 21 de zile coloniile microbiene devin stabile

Pentru a avea rol cariogen un microorganism al placii bacteriene trebuie sã aibă urmatoarele caracteristici:

Să reziste mediului acid produs prin leziunea carioasa

Capacitatea patogenă a biofilmului bacterian este consecinta:

Capacitatii unor microorganisme de a fermenta o cantitate mare de hidrati de carbon

Scăderea Ph-ului sub valoarea de 5,5 depinde de următoarele, cu exceptia:

Concentratia crescută de calciu si fosfati din saliva

Seventa atacului cariogen:

La pH 5,5 apare procesul de dizolvare superficială a cristalelor de hidroxiapatita

Demineralizarea smaltului, la examenul microscopic, se caracterizeazã prin:

Cresterea permeabilitatii structurii organice a smaltului

Dupa Axelsson, majoritate fosetelor din smalt:

Pe sectiune transversalã au intrare largã, care se continua cu un sant cu lătime de 0,1 mm si adâncime de 1 mm.

Fosele ocluzale cu aspect bulbar:

Leziunea carioasã evolueaza pe doi pereti ai unui sant sau la baza fosetei

Caria dentara incipient de pe suprafetele netede ale dintilor se caracterizeaza prin:

Smaltul poate fi remineralizat dacă se intervine imediat cu măsuri profilactice.

Caria dentară incipientă de pe suprafetele netede ale dintilor:

Smaltul poate fi remineralizat dacã este intervenit imediat

Zona translucida a cariei în smalt:

Pe sectiune transversală apare ca o zonă fără structură

Zona intunecată a cariei în smalt:

Este prezentă in 85-90% din cazuri la dintii permanenti si 85% din cazuri la dintii temporari

Zona de suprafata a cariei in smalt:

Această zonă este demineralizată in timp si drept urmare, va apărea cavitatea.

Sunt aspecte histopatologice ale cariei in dentină urmãtoarele, cu exceptia:

Efectele aprute la nivel dentinar pot fi observate doar în stadiu avansat al leziunii carioase la nivelul smaltului

Zona de penetrare microbiană a dentinei opace este caracterizata prin:

Este denumită si stratul infectat

Dentina aparent normala:

Zona este considerata afectata

La microscopul electronic, in prima faza de evolutie a leziunii cementare se observă:

La suprafata cementul prezintă un strat fin de cement calcificat

Evolutia leziunii carioase in cement este rapidă din cauza:

Ligamentelor Scharpey orientate aproape in unghi drept pe suprafata radiculara

Formele clinice ale leziunilor carioase clasificate dupã dinamica de evolutie, sunt următoarele, cu exceptia:

Leziuni carioase superficiale

Leziunile carioase cu evolutie rapida:

Prezintă depozite de dentină alterat de consistență moale

Leziunile carioase stationare:

Sunt localizate pe fetele libere ale dintilor expuse autocuratirii si curatirii artificiale

Este metoda clinica indirectă de detectie a leziunii dentare:

Examenul radiologic

Urmatoarele metode sunt metode clinice directe de detectie a leziunii dentare, cu exceptia:

Markerii coloranți

In cazul leziunilor necavitare:

Sunt caracterizate printr-o usoară modificare de transluciditate

Leziunile cavitare:

Au o evolutie rapida in profunzime

Caracteristicile leziunilor carioase situate in zona cervicală sunt următoarele, cu exceptia:

Sunt dificil de observat la examenul vizual

Examenul clinic subiectiv al leziunilor carioase situate pe suprafata radiculară prezintă urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

Durere spontană

Diagnosticul pozitiv de carie simplã se pune pe baza urmatoarelor semne clinice, cu exceptia:

Camera pulpară deschisă

Diagnosticul diferential în cazul cariei simple se face eu următoarele afectiuni, cu exceptia:

Pulpite cronice deschise

Caria secundara marginală:

La palpare cu sonda în profunzime prezinta dentina necrotică

Diagnosticul pozitiv in cazul cariei secundare se pune pe baza semnelor clinice:

Dinte cu obturatie coronară

În cazul recidivei de carie:

Diagnosticul diferential se face cu necroza pulpara

Diagnosticul diferential al recidivei de carie se face cu:

Inflamatia pulpara acuta

Sistemul ICDAS prezintă urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

Numărul 6 reprezintă prima modificare vizibilă la nivelul smaltului.

Codul 3 al leziunilor carioase asociate cu restaurari sau sigilari in sistemul ICDAS, reprezinta:

Leziuni carioase mai mici de 0,5 mm

Radiologic, anatomia structurilor dure dentare prezintă:

Camera pulpara are o tentă de cenusiu inchis.

Leziunile primare ale distrofilor dentare sunt urmatoarele, eu exceptia:

Caria de biberon

Este leziune secundară a distrofiilor dentare:

Caria rampantă

Distrofile dentare primare cicatriciale sau stabile:

Modificările au loc in perioada de formare a dintelui

100

Este modificare de formă in cadrul distrofiei primare leziunea:

Dens in dente

Odontoterapie 2

lior cazacu · 48問 · 1年前

Odontoterapie 2

48問 • 1年前

lior cazacu

問題一覧

Grosimea smaltului:

2,5 - 3 mm la nivelul cuspizilor molarilor

Smaltul este caracterizat ca find:

Cea mai dură structură din organism

In zona coletului dentar

In 60-65% din cazuri smaltul este acoperit de cement

Despre duritatea smaltului putem afirma:

Este apropiat de cea a diamantului

Culoarea smaltului variaza in functie de urmatoarele aspecte, cu exceptia:

Culoarea cementului

În urma unui examen radiologic, smaltul prezinta:

Radioopacitate mai mare decât cea a osului

Vulnerabilitatea smaltului la atacul acid:

Solubilitatea smaltului in mediul acid stă la baza aparifiei procesului carios

Smaltul uman matur prezintă:

Substante organice 0,4% din volum

Pe traiectul lor prismele prezintă:

La distante mai mari decât striurile transversale, apar liniile de crestere ale lui Retzius.

Printre caracterele morfo-functionale ale smaltului se numără:

Diametrul unei prisme este în medie 4-8 um

Smaltul se poate modifica pe măsura înaintarii in vârstă astfel:

Uzura este determinat de substante chimice cu pH acid.

Dentina prezintă urmatoarele caractere topografice, cu exceptia:

1-3 mm la nivelul rădăcinii

Despre dentină putem afirma:

Culoarea este galben deschis la dintii permanenti

Dentina:

Prezintă duritate 5 pe scara Mohs

Culoarea dentinei:

Dentina dintilor temporari este alb-galbuie

Permeabilitatea dentinară:

De ea depinde conductanța hidraulicã și aparitia sensibilitatii dentinare.

Din punct de vedere topografic si structural există mai multe tipuri de dentină, cu exceptia:

Dentină acelulară

Mantaua dentinară:

Se mai numeste si dentina periferica

Dentina peritubulara prezintă urmtoarele caracteristici, cu exceptia:

Este slab mineralizata

Sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Duritatea cementului este mai mare de 2,4 ori decât cea a smaltului

Cementul dentar:

Are permeabilitate superioară celorlalte tesuturi dentare

Cementul prezinta:

Duritate mai redus de 1,4 ori in comparatie cu dentina

După prezenta celulelor în structura sa, cementul poate fi:

Acelular

Cementul afibrilar:

Este prezent la nivelul coletului dentar

Sunt caractere chimice ale cementului urmatoarele, cu exceptia:

In cement nu se gaseste fluor

Dupa Bosshardt cementul se poate clasifica in urmatoarele, cu exceptia:

Cement primar

Din punct de vedere clinic proprietatile fizice ale cementului determina:

Permeabilitatea crescută favorizeaza o invazie mai rapidã a bacteriilor

Cementul primar:

Este cement acelular

Cementul indeplineste o serie de functii, cu exceptia:

Nu este necesar pentru atasarea ligamentelor dento-alveolare

Hipercementoza:

Cea senila apare paralel cu atrofia osoasă a parodontiului marginal;

Fenomenul de rezorbție cementara apare in urmatorele situatii, cu exceptia:

Depunere de cement reactional in exces

Complexul pulpo-dentinar prezintă o serie de particularitati, cu exceptia:

Dentina si tesutul pulpar au origini diferite;

Complexul pulpo-dentinar:

Circulatia este de tip terminal

Dentina terțiară:

Este un tesut cicatriceal.

Dentina de reactie:

Apare ca raspuns la stimuli cu intensitate mică

Dentina de reactie peripulpară:

Este rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip I si a activittii enzimatice

Dentina de reparatie:

Apare in cazul trecerii de la un proces carios cronic la unul acut

In teoria modernă urmatoarele caracteristici privind etiopatogenia cariei dentare sunt adevrate, cu exceptia:

Triada lui Keyes este alcatuită din bacterii acidogene, dietă alimentara si timpul de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor de fermentatie

Aparitia leziunilor carioase:

Acizii de fermentatie de origine metabolică atacă prima dată smaltul

Perturbarea formării matricei organice a smaltului:

Proteinele sunt un constituent principal al tramei organice a dintilor.

Fluorul, borul si molibdenul prezente in alimentatie in etapa de formare a smaltului pot determina:

Largirea si reducerea santurilor ocluzale

Rolul calitatii structurilor dentare dure in aparitia cariei dentare:

Dintele adult are capacitatea de a incorpora in smalt fosfati de calciu prin schimburi osmotice cu saliva

Rolul lichidului bucal în aparitia cariei dentare:

Lichidul bucal si calitatea structurilor dentare dure constitue primul factor al teoriei etiopatogenice moderne de aparitie a cariei dentare

Sunt proprietati fizice ale salivei următoarele, cu exceptia:

Rata secretiei salivare este mai mare la femei

Vâscozitatea salivei:

Favorizeaza aderarea microorganismelor si a resturilor alimentare

Timpul de clearance:

Prezintă variatii topografice din cauza stagnarii salivei in anumite zone

Rata secretiei salivare:

Secretia salivara de repaus sub 0,1 ml/min este considerată hiposialie

Ritmul secretiei salivare stimulate:

Este de 1-3 ml/min

Sistemele tampon salivare:

Sistemul tampon al proteinelor si glicoproteinelor devine important acolo unde celelalte două sisteme nu mai sunt active

Despre capacitatea tampon a salivei putem afirma:

Noaptea secretia salivara este mai mică si pH-ul mai acid

Sistemele tampon salivare:

Sistemul tampon al proteinelor si glicoproteinelor este cel mai slab sistem tampon

Capacitatea tampon a salivei depinde de o serie de factori, cu exceptia:

Medicamentele contraceptive determina scaderea capacitatii tampon

Saliva indeplineste o serie de functii importante, cu exceptia:

Retine resturile alimentare si alte particule care vor favoriza dezvoltarea microorganismelor

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se exercita prin:

Remineralizarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formarea fosfatilor de calciu

Rolul alimentatiei in aparitia cariei dentare:

Glucidele, lipidele si proteinele joacã rol esential in cariopreventie sau cariosusceptibilitate

Biofilmul bacterian:

Formarea acestuia depinde de aranjamentul dintilor pe arcadã

Prelungirea timpului de clearance este favorizat de :

Factori de retentie alimentară

Scurtarea timpului de clearance este dependent de :

Utilizarea gumei de mestecat fara zahar

Biofilmul bacterian:

Situat subgingival se depune în santul gingival si nu poate fi observat cu ochiul liber

Formarea peliculei primare a biofilmului:

Are grosime de 0,5-3 um

Formarea biofilmului bacterian:

In decurs de 21 de zile coloniile microbiene devin stabile

Pentru a avea rol cariogen un microorganism al placii bacteriene trebuie sã aibă urmatoarele caracteristici:

Să reziste mediului acid produs prin leziunea carioasa

Capacitatea patogenă a biofilmului bacterian este consecinta:

Capacitatii unor microorganisme de a fermenta o cantitate mare de hidrati de carbon

Scăderea Ph-ului sub valoarea de 5,5 depinde de următoarele, cu exceptia:

Concentratia crescută de calciu si fosfati din saliva

Seventa atacului cariogen:

La pH 5,5 apare procesul de dizolvare superficială a cristalelor de hidroxiapatita

Demineralizarea smaltului, la examenul microscopic, se caracterizeazã prin:

Cresterea permeabilitatii structurii organice a smaltului

Dupa Axelsson, majoritate fosetelor din smalt:

Pe sectiune transversalã au intrare largã, care se continua cu un sant cu lătime de 0,1 mm si adâncime de 1 mm.

Fosele ocluzale cu aspect bulbar:

Leziunea carioasã evolueaza pe doi pereti ai unui sant sau la baza fosetei

Caria dentara incipient de pe suprafetele netede ale dintilor se caracterizeaza prin:

Smaltul poate fi remineralizat dacă se intervine imediat cu măsuri profilactice.

Caria dentară incipientă de pe suprafetele netede ale dintilor:

Smaltul poate fi remineralizat dacã este intervenit imediat

Zona translucida a cariei în smalt:

Pe sectiune transversală apare ca o zonă fără structură

Zona intunecată a cariei în smalt:

Este prezentă in 85-90% din cazuri la dintii permanenti si 85% din cazuri la dintii temporari

Zona de suprafata a cariei in smalt:

Această zonă este demineralizată in timp si drept urmare, va apărea cavitatea.

Sunt aspecte histopatologice ale cariei in dentină urmãtoarele, cu exceptia:

Efectele aprute la nivel dentinar pot fi observate doar în stadiu avansat al leziunii carioase la nivelul smaltului

Zona de penetrare microbiană a dentinei opace este caracterizata prin:

Este denumită si stratul infectat

Dentina aparent normala:

Zona este considerata afectata

La microscopul electronic, in prima faza de evolutie a leziunii cementare se observă:

La suprafata cementul prezintă un strat fin de cement calcificat

Evolutia leziunii carioase in cement este rapidă din cauza:

Ligamentelor Scharpey orientate aproape in unghi drept pe suprafata radiculara

Formele clinice ale leziunilor carioase clasificate dupã dinamica de evolutie, sunt următoarele, cu exceptia:

Leziuni carioase superficiale

Leziunile carioase cu evolutie rapida:

Prezintă depozite de dentină alterat de consistență moale

Leziunile carioase stationare:

Sunt localizate pe fetele libere ale dintilor expuse autocuratirii si curatirii artificiale

Este metoda clinica indirectă de detectie a leziunii dentare:

Examenul radiologic

Urmatoarele metode sunt metode clinice directe de detectie a leziunii dentare, cu exceptia:

Markerii coloranți

In cazul leziunilor necavitare:

Sunt caracterizate printr-o usoară modificare de transluciditate

Leziunile cavitare:

Au o evolutie rapida in profunzime

Caracteristicile leziunilor carioase situate in zona cervicală sunt următoarele, cu exceptia:

Sunt dificil de observat la examenul vizual

Examenul clinic subiectiv al leziunilor carioase situate pe suprafata radiculară prezintă urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

Durere spontană

Diagnosticul pozitiv de carie simplã se pune pe baza urmatoarelor semne clinice, cu exceptia:

Camera pulpară deschisă

Diagnosticul diferential în cazul cariei simple se face eu următoarele afectiuni, cu exceptia:

Pulpite cronice deschise

Caria secundara marginală:

La palpare cu sonda în profunzime prezinta dentina necrotică

Diagnosticul pozitiv in cazul cariei secundare se pune pe baza semnelor clinice:

Dinte cu obturatie coronară

În cazul recidivei de carie:

Diagnosticul diferential se face cu necroza pulpara

Diagnosticul diferential al recidivei de carie se face cu:

Inflamatia pulpara acuta

Sistemul ICDAS prezintă urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

Numărul 6 reprezintă prima modificare vizibilă la nivelul smaltului.

Codul 3 al leziunilor carioase asociate cu restaurari sau sigilari in sistemul ICDAS, reprezinta:

Leziuni carioase mai mici de 0,5 mm

Radiologic, anatomia structurilor dure dentare prezintă:

Camera pulpara are o tentă de cenusiu inchis.

Leziunile primare ale distrofilor dentare sunt urmatoarele, eu exceptia:

Caria de biberon

Este leziune secundară a distrofiilor dentare:

Caria rampantă

Distrofile dentare primare cicatriciale sau stabile:

Modificările au loc in perioada de formare a dintelui

100

Este modificare de formă in cadrul distrofiei primare leziunea:

Dens in dente