問題一覧
1
Grosimea smaltului:
2,5 - 3 mm la nivelul cuspizilor molarilor
2
Smaltul este caracterizat ca find:
Cea mai dură structură din organism
3
In zona coletului dentar
In 60-65% din cazuri smaltul este acoperit de cement
4
Despre duritatea smaltului putem afirma:
Este apropiat de cea a diamantului
5
Culoarea smaltului variaza in functie de urmatoarele aspecte, cu exceptia:
Culoarea cementului
6
În urma unui examen radiologic, smaltul prezinta:
Radioopacitate mai mare decât cea a osului
7
Vulnerabilitatea smaltului la atacul acid:
Solubilitatea smaltului in mediul acid stă la baza aparifiei procesului carios
8
Smaltul uman matur prezintă:
Substante organice 0,4% din volum
9
Pe traiectul lor prismele prezintă:
La distante mai mari decât striurile transversale, apar liniile de crestere ale lui Retzius.
10
Printre caracterele morfo-functionale ale smaltului se numără:
Diametrul unei prisme este în medie 4-8 um
11
Smaltul se poate modifica pe măsura înaintarii in vârstă astfel:
Uzura este determinat de substante chimice cu pH acid.
12
Dentina prezintă urmatoarele caractere topografice, cu exceptia:
1-3 mm la nivelul rădăcinii
13
Despre dentină putem afirma:
Culoarea este galben deschis la dintii permanenti
14
Dentina:
Prezintă duritate 5 pe scara Mohs
15
Culoarea dentinei:
Dentina dintilor temporari este alb-galbuie
16
Permeabilitatea dentinară:
De ea depinde conductanța hidraulicã și aparitia sensibilitatii dentinare.
17
Din punct de vedere topografic si structural există mai multe tipuri de dentină, cu exceptia:
Dentină acelulară
18
Mantaua dentinară:
Se mai numeste si dentina periferica
19
Dentina peritubulara prezintă urmtoarele caracteristici, cu exceptia:
Este slab mineralizata
20
Sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Duritatea cementului este mai mare de 2,4 ori decât cea a smaltului
21
Cementul dentar:
Are permeabilitate superioară celorlalte tesuturi dentare
22
Cementul prezinta:
Duritate mai redus de 1,4 ori in comparatie cu dentina
23
După prezenta celulelor în structura sa, cementul poate fi:
Acelular
24
Cementul afibrilar:
Este prezent la nivelul coletului dentar
25
Sunt caractere chimice ale cementului urmatoarele, cu exceptia:
In cement nu se gaseste fluor
26
Dupa Bosshardt cementul se poate clasifica in urmatoarele, cu exceptia:
Cement primar
27
Din punct de vedere clinic proprietatile fizice ale cementului determina:
Permeabilitatea crescută favorizeaza o invazie mai rapidã a bacteriilor
28
Cementul primar:
Este cement acelular
29
Cementul indeplineste o serie de functii, cu exceptia:
Nu este necesar pentru atasarea ligamentelor dento-alveolare
30
Hipercementoza:
Cea senila apare paralel cu atrofia osoasă a parodontiului marginal;
31
Fenomenul de rezorbție cementara apare in urmatorele situatii, cu exceptia:
Depunere de cement reactional in exces
32
Complexul pulpo-dentinar prezintă o serie de particularitati, cu exceptia:
Dentina si tesutul pulpar au origini diferite;
33
Complexul pulpo-dentinar:
Circulatia este de tip terminal
34
Dentina terțiară:
Este un tesut cicatriceal.
35
Dentina de reactie:
Apare ca raspuns la stimuli cu intensitate mică
36
Dentina de reactie peripulpară:
Este rezultatul accelerării sintezei de colagen de tip I si a activittii enzimatice
37
Dentina de reparatie:
Apare in cazul trecerii de la un proces carios cronic la unul acut
38
In teoria modernă urmatoarele caracteristici privind etiopatogenia cariei dentare sunt adevrate, cu exceptia:
Triada lui Keyes este alcatuită din bacterii acidogene, dietă alimentara si timpul de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor de fermentatie
39
Aparitia leziunilor carioase:
Acizii de fermentatie de origine metabolică atacă prima dată smaltul
40
Perturbarea formării matricei organice a smaltului:
Proteinele sunt un constituent principal al tramei organice a dintilor.
41
Fluorul, borul si molibdenul prezente in alimentatie in etapa de formare a smaltului pot determina:
Largirea si reducerea santurilor ocluzale
42
Rolul calitatii structurilor dentare dure in aparitia cariei dentare:
Dintele adult are capacitatea de a incorpora in smalt fosfati de calciu prin schimburi osmotice cu saliva
43
Rolul lichidului bucal în aparitia cariei dentare:
Lichidul bucal si calitatea structurilor dentare dure constitue primul factor al teoriei etiopatogenice moderne de aparitie a cariei dentare
44
Sunt proprietati fizice ale salivei următoarele, cu exceptia:
Rata secretiei salivare este mai mare la femei
45
Vâscozitatea salivei:
Favorizeaza aderarea microorganismelor si a resturilor alimentare
46
Timpul de clearance:
Prezintă variatii topografice din cauza stagnarii salivei in anumite zone
47
Rata secretiei salivare:
Secretia salivara de repaus sub 0,1 ml/min este considerată hiposialie
48
Ritmul secretiei salivare stimulate:
Este de 1-3 ml/min
49
Sistemele tampon salivare:
Sistemul tampon al proteinelor si glicoproteinelor devine important acolo unde celelalte două sisteme nu mai sunt active
50
Despre capacitatea tampon a salivei putem afirma:
Noaptea secretia salivara este mai mică si pH-ul mai acid
51
Sistemele tampon salivare:
Sistemul tampon al proteinelor si glicoproteinelor este cel mai slab sistem tampon
52
Capacitatea tampon a salivei depinde de o serie de factori, cu exceptia:
Medicamentele contraceptive determina scaderea capacitatii tampon
53
Saliva indeplineste o serie de functii importante, cu exceptia:
Retine resturile alimentare si alte particule care vor favoriza dezvoltarea microorganismelor
54
Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se exercita prin:
Remineralizarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formarea fosfatilor de calciu
55
Rolul alimentatiei in aparitia cariei dentare:
Glucidele, lipidele si proteinele joacã rol esential in cariopreventie sau cariosusceptibilitate
56
Biofilmul bacterian:
Formarea acestuia depinde de aranjamentul dintilor pe arcadã
57
Prelungirea timpului de clearance este favorizat de :
Factori de retentie alimentară
58
Scurtarea timpului de clearance este dependent de :
Utilizarea gumei de mestecat fara zahar
59
Biofilmul bacterian:
Situat subgingival se depune în santul gingival si nu poate fi observat cu ochiul liber
60
Formarea peliculei primare a biofilmului:
Are grosime de 0,5-3 um
61
Formarea biofilmului bacterian:
In decurs de 21 de zile coloniile microbiene devin stabile
62
Pentru a avea rol cariogen un microorganism al placii bacteriene trebuie sã aibă urmatoarele caracteristici:
Să reziste mediului acid produs prin leziunea carioasa
63
Capacitatea patogenă a biofilmului bacterian este consecinta:
Capacitatii unor microorganisme de a fermenta o cantitate mare de hidrati de carbon
64
Scăderea Ph-ului sub valoarea de 5,5 depinde de următoarele, cu exceptia:
Concentratia crescută de calciu si fosfati din saliva
65
Seventa atacului cariogen:
La pH 5,5 apare procesul de dizolvare superficială a cristalelor de hidroxiapatita
66
Demineralizarea smaltului, la examenul microscopic, se caracterizeazã prin:
Cresterea permeabilitatii structurii organice a smaltului
67
Dupa Axelsson, majoritate fosetelor din smalt:
Pe sectiune transversalã au intrare largã, care se continua cu un sant cu lătime de 0,1 mm si adâncime de 1 mm.
68
Fosele ocluzale cu aspect bulbar:
Leziunea carioasã evolueaza pe doi pereti ai unui sant sau la baza fosetei
69
Caria dentara incipient de pe suprafetele netede ale dintilor se caracterizeaza prin:
Smaltul poate fi remineralizat dacă se intervine imediat cu măsuri profilactice.
70
Caria dentară incipientă de pe suprafetele netede ale dintilor:
Smaltul poate fi remineralizat dacã este intervenit imediat
71
Zona translucida a cariei în smalt:
Pe sectiune transversală apare ca o zonă fără structură
72
Zona intunecată a cariei în smalt:
Este prezentă in 85-90% din cazuri la dintii permanenti si 85% din cazuri la dintii temporari
73
Zona de suprafata a cariei in smalt:
Această zonă este demineralizată in timp si drept urmare, va apărea cavitatea.
74
Sunt aspecte histopatologice ale cariei in dentină urmãtoarele, cu exceptia:
Efectele aprute la nivel dentinar pot fi observate doar în stadiu avansat al leziunii carioase la nivelul smaltului
75
Zona de penetrare microbiană a dentinei opace este caracterizata prin:
Este denumită si stratul infectat
76
Dentina aparent normala:
Zona este considerata afectata
77
La microscopul electronic, in prima faza de evolutie a leziunii cementare se observă:
La suprafata cementul prezintă un strat fin de cement calcificat
78
Evolutia leziunii carioase in cement este rapidă din cauza:
Ligamentelor Scharpey orientate aproape in unghi drept pe suprafata radiculara
79
Formele clinice ale leziunilor carioase clasificate dupã dinamica de evolutie, sunt următoarele, cu exceptia:
Leziuni carioase superficiale
80
Leziunile carioase cu evolutie rapida:
Prezintă depozite de dentină alterat de consistență moale
81
Leziunile carioase stationare:
Sunt localizate pe fetele libere ale dintilor expuse autocuratirii si curatirii artificiale
82
Este metoda clinica indirectă de detectie a leziunii dentare:
Examenul radiologic
83
Urmatoarele metode sunt metode clinice directe de detectie a leziunii dentare, cu exceptia:
Markerii coloranți
84
In cazul leziunilor necavitare:
Sunt caracterizate printr-o usoară modificare de transluciditate
85
Leziunile cavitare:
Au o evolutie rapida in profunzime
86
Caracteristicile leziunilor carioase situate in zona cervicală sunt următoarele, cu exceptia:
Sunt dificil de observat la examenul vizual
87
Examenul clinic subiectiv al leziunilor carioase situate pe suprafata radiculară prezintă urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
Durere spontană
88
Diagnosticul pozitiv de carie simplã se pune pe baza urmatoarelor semne clinice, cu exceptia:
Camera pulpară deschisă
89
Diagnosticul diferential în cazul cariei simple se face eu următoarele afectiuni, cu exceptia:
Pulpite cronice deschise
90
Caria secundara marginală:
La palpare cu sonda în profunzime prezinta dentina necrotică
91
Diagnosticul pozitiv in cazul cariei secundare se pune pe baza semnelor clinice:
Dinte cu obturatie coronară
92
În cazul recidivei de carie:
Diagnosticul diferential se face cu necroza pulpara
93
Diagnosticul diferential al recidivei de carie se face cu:
Inflamatia pulpara acuta
94
Sistemul ICDAS prezintă urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
Numărul 6 reprezintă prima modificare vizibilă la nivelul smaltului.
95
Codul 3 al leziunilor carioase asociate cu restaurari sau sigilari in sistemul ICDAS, reprezinta:
Leziuni carioase mai mici de 0,5 mm
96
Radiologic, anatomia structurilor dure dentare prezintă:
Camera pulpara are o tentă de cenusiu inchis.
97
Leziunile primare ale distrofilor dentare sunt urmatoarele, eu exceptia:
Caria de biberon
98
Este leziune secundară a distrofiilor dentare:
Caria rampantă
99
Distrofile dentare primare cicatriciale sau stabile:
Modificările au loc in perioada de formare a dintelui