問題一覧
1
149.In cadrul anamezei
C. Trebuie sa se identifice toate antecedentele personale patologice
2
150. Examinarea exo-orala
A. Permite medicului sa examineze ATM
3
151.Palparea in endodontie
E. Urmareste aparitia sensibilitatii/durerii sau existenta unei comunicari cu camera pulpara
4
152. In testarea sensibilitatii pulpare, testele termice :
B. Pot da raspuns fals negativ imediat dupa traumatism
5
153. Frezajul explorator
C. Este utilizat cand exista dubii in ceea ce priveste sensibilitatea pulpara
6
154. Testele electrice :
D. In cazul in care pacientul este anxios poate sa apara un raspuns fals pozitiv
7
155. Frezajul explorator
D. Este utilizat in special cand exista dubii in privinta sensibilitatii pulpare
8
156. Testul anesteziei selectie se face in cazul in care:
D. Sunt prezente dureri iradiate hemifaciale
9
157.Face parte din categoria pulpitelor reversibile
A. Pulpita acuta seroasa partiala
10
158.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la pulpitele reversibile, cu exceptia
C. Se caracterizeaza prin durere intensa, iar pulpa dentara nu isi recapata starea de sanatate
11
159. Hiperemia preinflamatorie
A. Permite revenirea la "restitutio ad integrum"
12
160. In cazul hiperemiei pulpare
C. Durerea este provocata de agenti chimici
13
161. In cazul pulpitei acute seroase partiale
E. Prin tratament adecvat se poate pastra vitalitatea pulpara
14
162. In Pulpita acuta seroasa totala :
D. Durerea nu depaseste linia mediana
15
163.Pulpita acuta seroasa totala
E. Durerea iradiaza la dintii vecini antagonisti, reg temporala, orbitala, submandibulara, occipitala, pe traiectul nervului trigemen
16
164.Pulpita acuta seroasa totala este caract prin
E. Durere lancinanta, continua ce poate iradia pe traiectul nervului trigemen
17
165.Diag dif pt pulpita acuta seroasa totala, cu exceptia
C. Pulpita cronica deschisa ulceroasa
18
166. In pulpita acuta purulenta
B. Mai ales noaptea, crizele dureroase sunt spontane
19
167.Diag dif al pulpitei acute purulente se face cu
E. Pulpita seroasa
20
168. Pulpita cronica deschisa ulceroasa este caract prin :
D. Caria profunda cu deschiderea camerei pulpare
21
169. Diagostic pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase, se pune pe baza urm caract. cu exceptia
E. Prezenta polipului in continuarea pulpei dentare
22
170. Diagnostic pozitiv al pulpitei cronice deschise polipoase consta in :
D. Suprafata polipului recent nu este epitelizata
23
171. Diag pozitiv in pulpita cronica deschisa polipoasa se pune pe urm aspecte, cu exceptia
C. Nu prezinta durere nici la inteparea in profunzime
24
172. Pulpitele cronice inchise
D. Prezinta tesut de granulatie
25
173.Diagnostic pozitiv in cadrul pulpitei cronice deschise ulceroase, este reprezentat de :
D. Teste de vitalitate pozitive la intensitati mari
26
174. Diagnostic diferential in cazul pulpitei cronice deschise polipoase, se face cu :
A. PCD ulceroasa
27
175.Elementele comune ale pulpitelor cronice inchise sunt urm, cu exceptia
D. Camera pulpara deschisa
28
176. Pulpita cronica inchisa granulomatoasa :
B. Apare sub forma de pata roz in cazul localizarii coronare
29
177.Diag dif in cazul pulpitei cronice inchise propriu zise se face cu :
B. Pulpita cronica inchisa granulomatoasa
30
179. Pulpita cronica inchisa hiperplazica:
C. Se dezvolta din infectii bacteriene delimitate
31
178. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa este caracterizata prin:
C. Sangerare abundenta in caz de deschidere a camerei pulpare
32
180. Pulpotomia vitala :
A. Reprezinta amputatia chirurgicala a portiunii coronare a pulpei expuse
33
181. Extirparea vitala
C. Este indicata in abraziunea patologica
34
182. este cauza generala a hemoragiei
A. Diateza hemoragipara
35
183. Sunt indicatii ale pulpectomiei vitale urm situatii, cu exceptia
A. Afectiuni generale
36
184.Este contraindicatie in realizarea pulpectomiei vitale :
C. Afectiuni locoregionala
37
185.Fac parte din cauzele generale ale hemoragiei urm afectiuni, cu exceptia
E. Lezarea parodontiului marg
38
186. Necroza pulpara prezinta :
D. Examen bacteriologic pozitiv in varianta complicata
39
187.La examenul obiectiv al necrozei se poate observa
E. Carii profunde care au deschis sau nu camera pulpara
40
188. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe
C. Modificare de culoare
41
189.Clasificarea tipurilor de necroza
C. Nec. Simpla
42
190.Diag pozitiv al necrozei cuprinde :
A. Exam bacteriologic pozitiv in necroza complicata
43
191.Diag pozitiv al parodontitei apicale acute curpinde :
E. Obturatie de canal cu depasire
44
192.Parodontita apicala acuta hiperemica prezinta :
A. Congestia mucoasei in dreptul apexului
45
193.Sunt semne subiective in parodontita apicala acuta seroasa urm cu exceptia
C. Durerea scade cand fluxul sangvin creste in extremitatea cefalica
46
194. Diag dif in abcesul acut periapical se face cu :
B. Foliculita dintilor inclusi
47
195. Abcesul acut periapical prezinta urm caract :
D. Adenopatie regionala
48
196. Diag dif in cazul abcesului acut periapical se face cu urm patologii, cu exp :
B. Parodontita apicala
49
197.Durerea in abcesul apical acut :
E. Scade dupa ce procesul infectios traverseaza periostul
50
198.In cazul parodontitei apicale acute purulente, primul stadiu se caract prin :
B. Tumefactie
51
199. Daca nu este tratata parodontita apicala acuta purulenta evolueaza spre faza supurativa cand se constata :
E. Tumefactie bine delimitata si fluctuenta la palpare
52
200.Tratamentul de urgenta al abcesului apical acut presupune :
C. Prioritatea o constituie evacuarea exudatului purulent
53
201.Sunt parodontite apicale asimptomatice urmatoarele, cu exceptia
A. Parodontita apicala acuta seroasa
54
202. Fac parte din categoria parodontitelor apicale asimptomatice urm, cu exceptia
B. Parodontita apicala acuta hiperemica
55
203.Chistul periradicular prezinta
E. Epiteliu pluristratificat pavimentos
56
204. Chistul periradicular este caracterizat prin :
E. Diag dif se realizeaza cu alte forme chistice care nu au origine endodontica
57
205. Diag dif al chistului periradicular se face cu :
C. Alte forme chistice care nu au origine endodontica
58
206. Parodontita apicala condensata prezinta :
E. Aspect de hipermineralizare apicala
59
207. Diag pozitiv in parodontita apicala condensata cuprinde :
D. Ingustarea spatiului periapical
60
208.Abcesul apical cronic :
D. Diag poz. Se bazeaza pe prezenta fistulei
61
209. In cazul abcesului apical cronic, fistula :
C. Este traseul de la abces la suprafata mucozala sau tegumentului
62
210. Parodontita apicala cronica acutizata :
D. Este denumita si abces Pheonix
63
211. Diagnostic diferential radiologic al patologiei periapicale prezinta:
D. Procesele osteitice sunt decelabile la aproximativ 3-4 saptamani
64
212. Infectia radiculara primară:
B.Este cauzat de microorganismele care invadeaza si colonizeaza tesutul pulpar necrotic pentru prima dată
65
213. Avantajele sistemului de digă:
C. Elimina riscul de contaminare a campului operator si a medicului cu saliva si sange
66
214. Este dezavantaj al sistemului de diga:
D. Este necesar alocarea unui timp suplimentar pentru aplicare
67
215. Acele Kerr:
D. Se pot utiliza in realizarea stopului apical
68
216. Acele K-Flex:
E. Pot fi utilizate pentru cateterismul canalelor radiculare
69
217. Sunt indicatii ale acelor Kerr urmatoarele, cu exceptia:
A. Indepartarea unor corpi straini din canal
70
218. Acele Hedstrom:
E. Racleaza dentina prin miscări axiale de du-te-vino.
71
219. Instrumentele endodontice de nichel titan:
D. Prezintă conicitati variabile cuprinse între 2% si 12-19%
72
220. Sistemul rotativ prezinta recomandari specifice si anumite reguli care trebuie respectate:
B. Miscarea trebuie sã fie continua, de du-te-vino
73
221. Spreaderele :
E. Fac o miscare combinata de presiune apicala, laterala si de rotație
74
222. Finger spreader-ul este caracterizat prin :
A. Lungimea acestora poate fi de 21 sau 25mm
75
223. Pluggerele :
E. Sunt utilizate pentru condensarea verticala la cald a gutapercii
76
224. Obiectivele cavitatii de acces sunt urmatoarele, cu exceptia
C. Obtinerea unor pereti usor convergenti spre ocluzal
77
225.Realizarea cavitatii de acces la dintii frontali
A. Usor incizal fata de cingulum in centrul dintelui
78
226. caracteristicile cavitatii de acces pentru dintii frontali mandibulari :
D. Este necesara in majoritatea cazurilor extensia in sens incizal a cavitatii
79
227. sunt caracteristici ale cavitatii de acces pentru premolari urm cu exceptia
A. Pentru trepanare freza va fi orientata perpendicular pe fata orala
80
228. cavitatea de acces a PM mandibulari :
D. Este in mijlocul fetei ocluzale, usor vestibularizata din cauza diferentei de angulatie intre axul coronar si cel radicular
81
229. obiectivele mecanice ale prepararii canalului radicular :
E. Trebuie mentinuta pozitia si forma originala a foramenului apical
82
230. face parte din obiectivele biologice ale prepararii canalului radicular
B. Continutul canalului radicular trebuie sa fie eliminat in totalitate
83
231. constituie un avantaj in etapa de largire preliminara a canalului radicular :
D. Acces controlat la nivelul treimii apicale
84
232. preevazarea coronara
A. Prima largire a treimii coronare se face initial cu ace kerr
85
233. Utilizarea instrumentelor ProTaper SX si One Flare presupune:
E. Elimina interfetele dentinare situate la intrarea in canalel radiculare
86
234. realizarea permeabilizarii canalului radicular
C. Se mai numeste si cateterizare
87
235. urmatoarele afirmatii cu privire la constrictia apicala sunt adevarate, cu exceptia
B. Distanta dintre constrictia apicala si apexul anatomic este de 2 mm
88
236. sunt forme ale constrictiei apicale urm tipuri, cu excepția
D. In forma de trunchi de con cu baza mica la foramen si baza mare la constrictie
89
237. Instrumentarea manuala prin tehnica fortelor balansate :
C. Este reprezentata de introducerea pasiva a unui ac Kerr pana cand acesta intalneste o rezistenta
90
238. tehnica de telescopare regresiva(step-back) :
B. Presupune miscari axiale, de du-te vino ale acelor
91
239. Sistemul PathFile :
B. Se utilizeaza la 300 rotatii/min
92
240. realizarea caii de alunecare :
B. Asigura respectarea traiectoriei canalelor radiculare chiar si in conditiile existentei curburilor accentuate
93
241. sistemul 2 Shape este caracterizat prin :
D. Forma de tripla elice asimetrica pe sectiune transversala
94
242. sistemul ProTaper Next prezinta :
D. Flexibilitate buna si rezistenta la oboseala ciclica crescuta
95
243.face parte din caracteristicile sistemului de instrumentare rotativa cu miscare de rotatie (sistem tip single file) urm afirmatie :
B. Reduce riscul de contaminare incrucisata intre pacienti
96
244. sistemul WaveOne Gold :
A. Varful instrumentelor este semiactiv avand forma ogivala, conica rotunjita
97
245. Hipocloritul de sodiu :
D. Se utilizeaza in lavajul sonic si ultrasonic
98
246. sunt dezavantaje ale hipocloritului de sodiu urmatoarele, cu exceptia
E. Odata cu cresterea concentratiei scade capacitatea de dizolvare a tesutului
99
247. Injectarea solutiei de hipoclorit de sodiu :
C. Se realizeaza in asa fel incat sa vina in contact cu toata suprafata canalului
100
248. Hipocloritul de sodiu prezinta urm caract :
A. Neutralizeaza lipopolizaharidele bacteriene