Methos

53 întrebări • acum 1 ani

Alexandra-Diana Velescu

raportează

Lista de întrebări

1. După Aristotel științele se clasifică astfel:

b. științe practice, d. științe teoretice

2. H. Spencer propune o clasificare a științelor ce ar cuprinde:

b. științe abstract-concrete, d. științe concrete, e. științe abstracte

3. Pentru a fi considerat știință, un domeniu al cunoașterii ar trebui să întrunească câteva condiții. Din lista de mai jos menționați care sunt acestea.

a. să dezvolte un sistem pedagogic de învățare-cunoaștere, b. obiect de studiu propriu, d. utilitate practică

4. Cunoașterea obiectelor lumii fizice se realizează prin actul:

b. observație

5. Cunoașterea ideilor se realizează prin:

d. limbaj

6. Septimiu Chelcea în “Metodologia cercetării sociologice” discută câteva principii ce ar trebui să ghideze cercetarea sociologică empirică. Identificați aceste principii:

b. principiul unității dintre cantitativ și calitativ, c. principiul unității dintre teoretic și empiric, d. principiul unității dintre comprehesiune și explicație, e. principiul unității dintre judecățile constatative și evaluative

7. Printre practicile metodologice obiective putem enumera:

a. pozitivismul, c. empirismul, e. analiza structurală

8. Practicile metodologice obiective au în comun următoarele idei:

a. dezvoltarea sociologiei după modelul științelor naturii, b. faptele și fenomenele sociale sunt considerate obiecte, d. cunoașterea trebuie să ia forma explicațiilor și predicțiilor

9. Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE.

b. organizată, c. creează o anumită mentalitate

10. Empirismul ca practică metodologică obiectivă are ca surse:

a. statistica, c. metodologia pozitivistă

11. Empirismul se concretizează ca practică metodologică în lucrările lui:

b. Paul Lazarsfeld

12. Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile IGNORANȚEI SAVANTE.

b. produce falsuri și pseudoștiință, d. creează snobism intelectual, e. caracter neorganizat, spontan

13. Indiferența etnometodologică presupune:

c. abținerea de la judecați de valoare asupra a ceea ce este exprimat

14. Monismul metodologic se definește prin:

a. unitatea metodei științei

15. Dualismul metodologic se definește ca:

b. autonomia metodologică a disciplinelor sociale

16. Care sunt planurile incluse în sfera cunoașterii?

a. cunoașterea realului, b. credința, c. miturile sociale, e. creația

17. Termeni sau expresii prin care poate fi caracterizat pozitivismul:

a. desfilosofare, c. caracterul neutral al cunoașterii sociologice, d. modelul științelor naturii

18. Principiile metodologice susținute de pozitivismul sociologic:

b. metodele, tehnicile, procedeele aplicate în științele naturii pot fi direct utilizate în sociologie, c. faptele, fenomenele sunt independente de teoria care-și propune să le descrie, e. cunoașterea sociologică are un caracter tehnic, tinde să conducă la o “inginerie socială”

19. Printre practicile metodologice “interpretative” putem enumera:

b. fenomenologia, d. etnometodologia, e. interacționismul simbolic

20. Dubletul conceptual emic-etic face referire la:

b. perspective de abordare a culturilor, societăților sau grupurilor sociale, c. perspectiva din interior și perspectiva din exterior, d. analiza evaluărilor indivizilor despre propria cultură și a opiniilor specialiștilor despre respectiva cultură

21. Relizarea unei scale de măsurare presupune:

a. operaționalizarea, b. cuantificarea, d. măsurarea socială

22. Printre scopurile activităților de cercetare științifică se pot enumera:

a. descoperirea adevărului, c. îmbunătățirea vieții și progresul social, e. apariția unor noi domenii de cunoaștere

23. Care dintre următoarele afirmații referitoare la analiza structurală sunt adevărate:

a. prin analiza structurală se marchează trecerea de la studiile comparative și istorisite la studiile analitice, b. analiza structurală introduce ordine explicativă într-un univers caracterizat, la suprafață, prin diversitate și inocență fenomenală, e. analiza structurală este formalistă în sensul că separa forma de conținut și conferă prioritate formei

24. Din punct de vedere metodologic cercetarea calitativă este:

a. comprehensivă, b. inductivă, e. recursivă

25. Metodele fundamentale de cercetare în sociologie sunt:

c. ancheta sociologică, sondajul de opinie, interviul, observația, experimentul și analiza documentelor

26. Metoda semnifică:

b. demersul pe care trebuie să îl realizeze cercetătorul pornind de la observarea faptelor, pentru a ajunge la cunoașterea esenței sau semnificației acestora și a legilor care guvernează producerea și evoluția lor, c. modalitatea generală, strategică de abordare a realității

27. Abordarea cantitativă este cea care implică:

a. tehnici structurale, b. operația de măsurare, c. operația de numărare

28. Instrumentul cu ajutorul căruia se realizează culegerea datelor de pe teren în cadrul anchetei sociologice este:

b. chestionarul

29. Eșantionarea în cercetarea socială, constă în:

c. extragerea, în condiții specificate, a unui număr de unități din universul cercetării

30. Determinarea mărimii unui eșantion se calculează printr-o formulă, în care se ține cont de:

d. mărimea populației, eroarea, pragul de probabilitate și dispersia

31. În privința chestionarului, eroarea de construcție a întrebărilor poate însemna:

a. neadecvarea sistemului de categorii, stabilitate ca variante de răspuns la conținutul întrebării, d. erori ce derivă dintr-o anumită ordine a variantelor de răspuns, e. utilizarea unui limbaj pretențios în formularea întrebărilor (neologisme)

32. Sondajele de opinie…

a. sunt centrate pe aspectul opinional al opiniei publice, b. sunt centrate pe probleme ce suscită un larg interes de public, c. sunt anchete sociologice cu un pronunțat caracter descriptiv, d. sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, e. sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg într-o formă simplă

33. În funcție de conținutul lor, întrebările din chestionar se împart în:

e. întrebări factuale, de opinie, de motivație, de cunoștințe

34. Avantajele interviului individual ca metodă în sociologie, constau în:

a. faptul că pot fi observate și comportamentele non-verbale ale respondenților, c. flexibilitatea și posibilitatea de a obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare

35. În construirea ghidului de interviu și în realizarea practică a interviului pe teren, trebuie să se respecte anumite reguli printre care menționăm:

a. regula individualizării itemilor, b. regula preciziei și simplității maxime, c. regula duratei minime sau a duratei “optime” a interviului, d. evitarea întrebărilor lungi, e. evitarea cuvintelor cu dublu sens

36. În cadrul unui interviu de grup focalizat (focus grup), numărul optim de participanți la discuțiile de grup implică:

c. între 8 și 12 persoane

37. Întrebările din ghidul de focus grup trebuie să respecte următoarele specificații metodologice:

a. să fie relativ puține pentru ca fiecare participant să aibă timp suficient pentru a răspunde și pentru a face comentarii, b. să fie suficient de multe pentru a testa gradul de cunoaștere al subiecților cu privire la cat mai multe aspecte, c. numărul întrebărilor trebuie determinat prin raportare la timpul pe care îl avem la dispoziție și la nr. Participanților

38. Criteriile metodologice ce fundamentează metoda observației se referă la:

a. obiectul observării, b. tehnica de observare, d. poziția observatorului

39. Tehnicile de observare se deosebesc după modul în care se realizează înregistrarea datelor. Astfel, putem vorbi despre:

a. înregistrarea datelor în procesul observării de către analistul social sau de către un grup de observatori (înregistrare ÎN SITU):, d. implicarea observatorului în fluxul relațiilor și schimburilor de semnificații ca participant direct (înregistrarea POST FESTUM), e. folosirea unor aparte de tip audio video sau audio-video pentru registrarea datelor

40. Rolurile analistului social în cazul observației se referă la:

b. ipostaza de participant, total implicat emoțional și comportamental în situații sociale și care post festum se manifestă ca cercetător, înregistrând date și informații, c. ipostaza de cercetător, exterior situațiilor sociale, care culege date cu ajutorul unui instrument special destinat înregistrării de observații, e. ipostaza de cercetător-participant, care este numai parțial implicat în situațiile sociale, în așa fel încât să poată produce și înregistra date sau informații

41. Observația structurată (cantitativă) constă în:

a. utilizarea unor tehnici de măsurarea în care se specifică modul de înregistrare a datelor repartizate pe categorii de codificare a manifestărilor sociale, d. eșantionarea momentelor de timp, a locurilor și persoanelor implicate în procesul observării, e. neimplicarea cercetătorului în domeniul în domeniul investigat, acesta fiind exterior

42. Experimentul este o metodă de cunoaștere (cercetare) a realității sociale:

a. care constă în modificarea intenționată a acestei realități, observarea ei în condiții speciale, create de cercetători, potrivit scopului cercetării, c. care permite cercetătorilor să testeze relații cauzuale, d. în cadrul căruia cercetătorii aleg de obicei un grup de subiecți, acționează într-o manieră asupra acestora într-o anumită manieră și observă efectul a ceea ce a fost făcut

43. Orice experiment presupune luarea în considerare a unor variabile:

a. variabile experimentale, b. variabile neexperimentale, c. variabile independente, d. variabile dependente

44. Post-testarea in cadrul experimentului înseamnă:

c. remăsurarea variabilei dependente după ce au fost expuși stimulului experimental

45. Analiza de conținut este o metodă de cercetare:

b. poate fi atât cantitativă cat și calitativă

46. Analiza informațiilor în cazul analizei de conținut, se referă la:

a. analiza frecvenței, b. analiza valenței, c. analiza intensității, d. analiza de contingență, e. analiza pe calculator, cu ajutorul unor softuri specializate

47. Metoda socio metrică presupune:

a. cunoașterea vieții afective a grupurilor, b. măsurarea relațiilor sociale “aici și acum”, c. centrarea pe “spontaneitate și creativitate”, d. analiza microstructurilor informale, e. procedee de ameliorare a relațiilor interpersonale nefuncționale sau indezirabile (sociodrama și psihodramă)

48. Biografie socială presupune tehnici de:

a. observație empirică, c. observație directă

49. Sociomatricea este:

d. un tabel

50. Testul sociometric este:

d. un test de măsurare a afinităților, e. un test de măsurare a indicelui sensibilității raționale

51. Scala Bogardus este:

c. o scală de măsurare a distanței sociale

52. Atomul social este:

a. un ansamblu de rețele tele, b. configurație afectiv-preferențială

53. Noțiunea de “Tele” în sociometrie desemnează:

e. un sentiment

Ru specialitate

Alexandra-Diana Velescu · 52 întrebări · acum 1 ani

Ru specialitate

52 întrebări • acum 1 ani

Alexandra-Diana Velescu

Sociologie generală

Alexandra-Diana Velescu · 57 întrebări · acum 1 ani

Sociologie generală

57 întrebări • acum 1 ani

Alexandra-Diana Velescu

Lista de întrebări

1. După Aristotel științele se clasifică astfel:

b. științe practice, d. științe teoretice

2. H. Spencer propune o clasificare a științelor ce ar cuprinde:

b. științe abstract-concrete, d. științe concrete, e. științe abstracte

3. Pentru a fi considerat știință, un domeniu al cunoașterii ar trebui să întrunească câteva condiții. Din lista de mai jos menționați care sunt acestea.

a. să dezvolte un sistem pedagogic de învățare-cunoaștere, b. obiect de studiu propriu, d. utilitate practică

4. Cunoașterea obiectelor lumii fizice se realizează prin actul:

b. observație

5. Cunoașterea ideilor se realizează prin:

d. limbaj

6. Septimiu Chelcea în “Metodologia cercetării sociologice” discută câteva principii ce ar trebui să ghideze cercetarea sociologică empirică. Identificați aceste principii:

7. Printre practicile metodologice obiective putem enumera:

a. pozitivismul, c. empirismul, e. analiza structurală

8. Practicile metodologice obiective au în comun următoarele idei:

a. dezvoltarea sociologiei după modelul științelor naturii, b. faptele și fenomenele sociale sunt considerate obiecte, d. cunoașterea trebuie să ia forma explicațiilor și predicțiilor

9. Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE.

b. organizată, c. creează o anumită mentalitate

10. Empirismul ca practică metodologică obiectivă are ca surse:

a. statistica, c. metodologia pozitivistă

11. Empirismul se concretizează ca practică metodologică în lucrările lui:

b. Paul Lazarsfeld

12. Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile IGNORANȚEI SAVANTE.

b. produce falsuri și pseudoștiință, d. creează snobism intelectual, e. caracter neorganizat, spontan

13. Indiferența etnometodologică presupune:

c. abținerea de la judecați de valoare asupra a ceea ce este exprimat

14. Monismul metodologic se definește prin:

a. unitatea metodei științei

15. Dualismul metodologic se definește ca:

b. autonomia metodologică a disciplinelor sociale

16. Care sunt planurile incluse în sfera cunoașterii?

a. cunoașterea realului, b. credința, c. miturile sociale, e. creația

17. Termeni sau expresii prin care poate fi caracterizat pozitivismul:

a. desfilosofare, c. caracterul neutral al cunoașterii sociologice, d. modelul științelor naturii

18. Principiile metodologice susținute de pozitivismul sociologic:

19. Printre practicile metodologice “interpretative” putem enumera:

b. fenomenologia, d. etnometodologia, e. interacționismul simbolic

20. Dubletul conceptual emic-etic face referire la:

21. Relizarea unei scale de măsurare presupune:

a. operaționalizarea, b. cuantificarea, d. măsurarea socială

22. Printre scopurile activităților de cercetare științifică se pot enumera:

a. descoperirea adevărului, c. îmbunătățirea vieții și progresul social, e. apariția unor noi domenii de cunoaștere

23. Care dintre următoarele afirmații referitoare la analiza structurală sunt adevărate:

24. Din punct de vedere metodologic cercetarea calitativă este:

a. comprehensivă, b. inductivă, e. recursivă

25. Metodele fundamentale de cercetare în sociologie sunt:

c. ancheta sociologică, sondajul de opinie, interviul, observația, experimentul și analiza documentelor

26. Metoda semnifică:

27. Abordarea cantitativă este cea care implică:

a. tehnici structurale, b. operația de măsurare, c. operația de numărare

28. Instrumentul cu ajutorul căruia se realizează culegerea datelor de pe teren în cadrul anchetei sociologice este:

b. chestionarul

29. Eșantionarea în cercetarea socială, constă în:

c. extragerea, în condiții specificate, a unui număr de unități din universul cercetării

30. Determinarea mărimii unui eșantion se calculează printr-o formulă, în care se ține cont de:

d. mărimea populației, eroarea, pragul de probabilitate și dispersia

31. În privința chestionarului, eroarea de construcție a întrebărilor poate însemna:

32. Sondajele de opinie…

33. În funcție de conținutul lor, întrebările din chestionar se împart în:

e. întrebări factuale, de opinie, de motivație, de cunoștințe

34. Avantajele interviului individual ca metodă în sociologie, constau în:

a. faptul că pot fi observate și comportamentele non-verbale ale respondenților, c. flexibilitatea și posibilitatea de a obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare

35. În construirea ghidului de interviu și în realizarea practică a interviului pe teren, trebuie să se respecte anumite reguli printre care menționăm:

36. În cadrul unui interviu de grup focalizat (focus grup), numărul optim de participanți la discuțiile de grup implică:

c. între 8 și 12 persoane

37. Întrebările din ghidul de focus grup trebuie să respecte următoarele specificații metodologice:

38. Criteriile metodologice ce fundamentează metoda observației se referă la:

a. obiectul observării, b. tehnica de observare, d. poziția observatorului

39. Tehnicile de observare se deosebesc după modul în care se realizează înregistrarea datelor. Astfel, putem vorbi despre:

40. Rolurile analistului social în cazul observației se referă la:

41. Observația structurată (cantitativă) constă în:

42. Experimentul este o metodă de cunoaștere (cercetare) a realității sociale:

43. Orice experiment presupune luarea în considerare a unor variabile:

a. variabile experimentale, b. variabile neexperimentale, c. variabile independente, d. variabile dependente

44. Post-testarea in cadrul experimentului înseamnă:

c. remăsurarea variabilei dependente după ce au fost expuși stimulului experimental

45. Analiza de conținut este o metodă de cercetare:

b. poate fi atât cantitativă cat și calitativă

46. Analiza informațiilor în cazul analizei de conținut, se referă la:

a. analiza frecvenței, b. analiza valenței, c. analiza intensității, d. analiza de contingență, e. analiza pe calculator, cu ajutorul unor softuri specializate

47. Metoda socio metrică presupune:

48. Biografie socială presupune tehnici de:

a. observație empirică, c. observație directă

49. Sociomatricea este:

d. un tabel

50. Testul sociometric este:

d. un test de măsurare a afinităților, e. un test de măsurare a indicelui sensibilității raționale

51. Scala Bogardus este:

c. o scală de măsurare a distanței sociale

52. Atomul social este:

a. un ansamblu de rețele tele, b. configurație afectiv-preferențială

53. Noțiunea de “Tele” în sociometrie desemnează:

e. un sentiment